Autor: Dr. Ecaterina STĂNCULESCU
Forurile decizionale ale Uniunii Europene au fost preocupate în permanenţă de creşterea capacităţii Uniunii de a produce tehnologie avansată, un rol major la acest proces având programele-cadru de cercetare-dezvoltare şi politica din domeniul inovării.
În prezent, este dezvoltată politica ”Uniunii inovative”, o iniţiativă prioritară a “Creşterii inteligente”, unul din cei trei piloni care alcătuiesc Strategia “Europa 2020”, canalizând eforturile UE în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării (CDI) şi cooperarea cu ţările terţe pe provocări de genul schimbărilor climatice, energiei, securităţii alimentare, sănătăţii şi îmbătrânirii populaţiei.
Această nouă iniţiativă va utiliza intervenţia sectorului public pentru a stimula sectorul privat şi a îndepărta obstacolele care împiedică ideile să ajungă pe piaţă (aici sunt incluse lipsa finanţării, sistemele şi pieţele de cercetare fragmentate, subutilizarea achiziţiilor publice pentru inovare şi adoptarea înceată a unor sisteme de standardizare) şi implicit să susţină şi să promoveze competitivitatea globală a UE[1]
În perioada 30 septembrie – 3 octombrie a.c. a avut loc sub „patronajul” Preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, cel de al cincilea Summit în domeniul inovării al UE[2]. Evenimentul a reunit 1000 de participanţi, printre care 5 membri al Comisiei Europene, 25 de membri ai Parlamentului European şi un mare numar de oameni de ştiinţă şi de afaceri, care au participat la 25 de evenimente, incluzând conferinţe, dezbateri şi expoziţii, precum şi două întâlniri cu reprezentanţii presei.
Dintre personaliţăti au fost prezenţi Directorul pe probleme ştiinţifice al Preşedintelui Comisiei Europene, Directorul Directiei Generale Cercetare-Inovare a Comisiei Europene, Directorul executiv al Fondului European de Investiţii, preşedinta programului de cercetare EUREKA[3], fostul Preşedinte al Parlamentului European, precum şi raportori pentru cel de al 8-lea Program-cadru de cercetare-dezvoltatare intitulat „Orizont 2020”, pentru Fondurile structurale şi Cadrul financiar multianual 2014-2020 (MFF), în scopul aflării unui răspuns la întrebarea „care sunt paşii cruciali care trebuie urmaţi pentru implantarea politicilor şi instrumentelor politice în scopul punerii Europei din nou pe harta economiilor puternice din punct de vedere al activităţii inovaţionale”.
Este cunoscut locul UE în ierarhia de putere în domeniu pe plan mondial (locul trei după SUA şi Japonia). De asemenea, se ştie că UE are un potenţial extrem de ridicat în această direcţie şi că multe din descoperirile ştiinţifice importante au fost făcute în laboratoarele din ţările comunitare. În opinia specialiştilor, ceea ce, însă, UE nu a reuşit să facă bine până acum este să aducă în mod eficient inovaţia pe piaţă. Potenţialul inovativ al UE a fost în mod constant subminat de mediul său suprareglementat (fapt de largă notorietate).
Cel de la 5-lea Summit al UE pentru inovare a urmărit să identifice soluţiile necesare pentru a netezi decalajul inovaţional şi a depăşi barierele în domeniu care fac imposibilă sau eventual mai puţin posibilă existenţa unui climat prietenos pentru inovare decât în cazul altor economii dezvoltate şi din punctul de vedere al inovării.
În comentariile care au apărut în presă pe marginea acestui summit se apreciază că, tonul cel mai vehement în criticarea sistemului inovaţional al UE l-a avut fostul Prim-ministru polonez şi actualul Preşedinte al Parlamentului European, Jerzy Buzek, care a precizat că ”pe harta internaţională a inovaţiei, UE este mai aproape de „Valea plângerii” decât de „Silicon Valley”. Trebuie să scoatem economia UE din letargia inovativă urmând patru paşi: concentrarea pe tehnologiile cheie pentru interesele Uniunii, întărirea rolului mediului de afaceri în definirea orientărilor cercetării din UE, crearea unui Parteneriat european al inovării în transporturi şi utilizarea potenţialului tinerilor din Uniune ”.
Dr. Burton Lee de la Stanford School of Engineering a reiterat problema susţinută în repetate rânduri că „miezul problemei crizei europene este o criză a inovării şi nu una a datoriilor. Este vorba – a spus acesta- despre criza pe care o conferă o performanţă slabă şi cronică în crearea de produse de breşă, de companii noi, de modele universitare noi, de noi locuri de muncă”.
Un alt conferenţiar a precizat la summit, Lambert van Nistelrooij, Directorul Comitetului Director al K4I şi membru al Parlamentului European, co-raportor pentru Fondurile Regionale Europene, a declarat că „în mod clar toate instrumentele politice ale UE, cum ar fi Programul-cadru „Orizont 2020” şi Fondurile Regionale UE, sunt acum în stadiul final, principiul specializării inteligente fiind deja convenit. Cadrul financiar multianual 2014-2020 a fost decis, banii sunt disponibili. Acum este momentul pentru guvernele statelor membre şi regiunilor UE să acţioneze şi să facă inovarea, competitivitatea şi crearea locurilor de muncă sa devină efective”.
Comisarul european pentru energie a reamintit audienţei că „nu este vorba numai de fondurile pentru cercetare, nici de cele pentru dezvoltare tehnologică, ci de o politică de integrare care trebuie dezvoltată, pornind de la cercetarea fundamentală până la aducerea pe piaţă a rezultatelor cercetării”.
Rezultatul summitului – o Declaraţie adresată responsabililor cu politica comunitară în domeniu a UE şi guvernelor statelor membre – subliniază ”5 chemări la acţiune pentru trezirea Europei”. Acestea sunt:
1. Perfectarea şi implementarea unor noi politici şi instrumente larg acceptate şi apreciate, pentru perioada 2014-2020, în scopul susţinerii activităţii de inovare;
2. Construirea unei culturi de „slăbiciune – rapiditate” (adică detectarea potenţialelor slăbiciuni şi răspunsul rapid pentru înlăturarea acestora), „toleranţei la risc” şi „capitalului solid” pentru a „traversa valea morţii” (metafore pentru o politică mai adecvată în domeniul inovării şi aplicării inovaţiilor);
3. Crearea unui climat politic predictibil şi încorporarea inovaţiei ca principiu în toate măsurile şi deciziile;
4. Angajarea în gândirea cooperantă şi acţiunea trans-sectorială şi pe întregul lanţ valoric al produselor şi serviciilor;
5. Schimbarea a ceea ce se întreprinde: este nevoie de o mentalitate profund modificată la toate nivelurile – companii, administraţii şi cetăţeni.
Participanţii la cel de-al 5-lea summit în domeniul inovării consideră că, o politică inovaţională de succes trebuie să aibă la bază aceste principii, precum şi să fie susţinută de reglementări în număr mai redus şi mai permisive care să dea naştere unui climat mult mai propice pentru dezvoltarea sistemului inovaţional din UE şi statele membre.
1 European Commission, innovation Union, A Europe 2020 Initiative disponibilă la http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm European Commission, innovation Union, A Europe 2020 Initiative disponibilă la http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm
2 (5th. European Innovation Summit, 2013, intitulat pe scurt F4I – Knowledge for Innovation). (5th. European Innovation Summit, 2013, intitulat pe scurt F4I – Knowledge for Innovation).
3 EUREKA este o organizaţie/reţea interguvernamentală pentru cercetare-dezvoltare orientată către piaţă care urmăreşte facilitarea coordonării finanţării şi inovării naţionale în scopul stimulării productivităţii şi competitivităţii industriilor europene, integrând peste 40 de economii din Europa (inclusiv UE prin Comisia Europeană), dar şi din afara Europei. EUREKA a fost forta conducătoare a activităţii de inovare din Europa ultimilor 25 de ani. EUREKA este o organizaţie/reţea interguvernamentală pentru cercetare-dezvoltare orientată către piaţă care urmăreşte facilitarea coordonării finanţării şi inovării naţionale în scopul stimulării productivităţii şi competitivităţii industriilor europene, integrând peste 40 de economii din Europa (inclusiv UE prin Comisia Europeană), dar şi din afara Europei. EUREKA a fost forta conducătoare a activităţii de inovare din Europa ultimilor 25 de ani.
