AUTOR: Odette Andreea MARINACHE
Comisia Europeană a dat publicităţii, la 25 februarie 2014, Raportul conjunctural de “iarnă” (“European Economic Forecast – Winter 2014”), care prezintă evoluţia situaţiei economice în 2013 pe ansamblul UE şi Zonei euro şi pe fiecare ţară membră, precum şi o prognoză a acesteia pentru 2014-2015. Spre deosebire de Raportul similar de “toamnă” (publicat în 8 noiembrie 2013), în noul Raport estimările privind ritmurile de creştere economică pentru 2013 sunt revizuite uşor în “sus” (cu 0,1 puncte procentuale), în contextul noului climat economic şi financiar intern mai favorabil înregistrat în trimestrul III şi IV 2013 şi prima lună a anului curent.
Potrivit autorilor Raportului, în 2013, ritmul de creştere a PIB s-a situat la numai 0,1% pe ansamblul UE-28 (-0,4% în 2012), în timp ce în Zona euro acesta a continuat să fie negativ, respectiv -0,4% (-0,7% în 2012).
Pentru 2014 prognozele actuale de creştere economică indică ritmuri moderate, respectiv de 1,5% pentru UE-28 şi 1,2% pentru Zona euro. Pentru 2015, prognozele relevă o uşoară accelerare a ritmului de creştere la 2,0% în cazul UE-28 şi 1,8% în cazul Zonei euro (18 ţări), în contextul relansării previzibile a cererii interne, dar şi externe, în a doua parte a acestui an. În context, de menţionat faptul că, PIB-ul mondial este prognozat să crească cu 3,7% în 2014 şi 3,9% în 2015 (3,0% ritm estimat în 2013), iar volumul comerţului internaţional se prevede să sporească cu 4,7% în acest an şi cu 5,2% în anul viitor (2,3% în 2013).
În editorialul ce a prefaţat acest Raport, Marco Buti, directorul general al Direcţiei de Afaceri Economice şi Financiare din cadrul Comisiei Europene aprecia că “actualele previziuni pentru 2014-2015 confirmă faptul că, economia europeană se găseşte într-o fază de relansare (după recesiunea din 2013), dar ritmul acestei relansări este firav”.
În finalul editorialului, M. Buti preciza că, un factor major, ce ar putea îmbunătăţi conjunctura economică pe ansamblul UE, îl reprezintă creşterea gradului de încredere în consum şi investiţii, în contextul adoptării unor măsuri de relansare şi a unor politici bugetare mai puţin restrictive. De asemenea, expertul Comisiei consideră că, procesul de relansare economică viguroasă în toate ţările comunitare ar putea fi întârziat până în 2015, fiind influenţat negativ de menţinerea dezechilibrelor însemnate între “Nordul” şi “Sudul” Zonei euro, ce poate pune în pericol integrarea monetară, inclusiv viitorul monedei unice.
Olli Rehn, vicepreşedintele Comisiei, responsabil cu afaceri economice şi financiare şi cu moneda euro, a declarat: „Redresarea câştigă teren în Europa, în urma unei reveniri la creştere la mijlocul anului trecut. Consolidarea cererii interne în cursul acestui an ar trebui să ne ajute să realizăm o creştere mai echilibrată şi mai durabilă. S-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte reechilibrarea economiei europene, iar competitivitatea externă se îmbunătăţeşte, în special în cele mai vulnerabile ţări. Deşi este posibil să fi depăşit momentul cel mai dificil al crizei, acest lucru nu este un motiv să fim pasivi, întrucât redresarea este încă modestă. Pentru a consolida redresarea şi a crea mai multe locuri de muncă, trebuie să continuăm pe calea reformelor economice.”
În cele ce urmează, prezentăm, în rezumat, principalele concluzii ale Raportului.
O creştere economică mai diversificată
Activitatea a început să se intensifice şi în ţările vulnerabile şi se aşteaptă ca această tendinţă să continue. Indicatorii de înaltă frecvenţă arată semne importante de ameliorare în majoritatea ţărilor. Cu toate acestea, la fel ca în cazul redresărilor din trecut care au urmat crizelor financiare grave, creşterea actuală se dovedeşte a fi destul de discretă per ansamblu. Acest lucru reflectă impactul durabil, însă în curs de diminuare, al crizei economice în ceea ce priveşte presiunile legate de reducerea îndatorării, constrângerile în materie de finanţare, precum şi nevoile de adaptare interne şi externe. Deşi condiţiile de finanţare sunt în general favorabile, există încă diferenţe substanţiale între statele membre şi între întreprinderi de diferite dimensiuni. Cu toate aceste, după o scădere puternică care a persistat timp de mai multe trimestre, investiţiile au cunoscut o revigorare şi se preconizează că vor căpăta amploare în cursul perioadei analizate în previziuni, inclusiv într-o anumită măsură în domeniul construcţiilor. Incertitudinea în descreştere ar trebui să susţină o cerere mai robustă, care se aşteaptă să reprezinte motorul esenţial al creşterii, pe măsură ce factorii menţionaţi mai sus vor scădea treptat în intensitate.
Piaţa forţei de muncă este caracterizată printr-o creştere lentă a ocupării forţei de muncă, însă şomajul rămâne ridicat, deoarece evoluţiile de pe piaţa forţei de muncă sunt de obicei cu şase luni sau mai mult în urma evoluţiilor PIB-ului. În conformitate cu acest scenariu, se preconizează o creştere modestă a ratei de ocupare a forţei de muncă începând cu anul acesta şi o scădere a ratei şomajului până la 10,4 % în UE şi până la 11,7 % în Zona euro până în 2015, diferenţele între ţări rămânând foarte mari (de menţionat că, în 2013 rata şomajului s-a situat la 10,9% pe ansamblul UE-28 şi la 12,1% în Zona euro, iar pentru 2014 nivelurile sunt estimate la 10,7%, şi, respectiv, la 12,0%).
Se preconizează că inflaţia scăzută (măsurată prin indicele armonizat al preţurilor de consum) va fi prevalentă în UE şi în Zona euro în 2014, înregistrând rate de 1,2% şi, respectiv, de 1,0%, înainte de a se majora uşor, cu aproximativ 0,25 puncte procentuale, în 2015, când creşterea economică va căpăta amploare.
Balanţele de cont curent ale statelor membre cu deficite însemnate s-au ameliorat în ultimii ani, în urma unor “câştiguri” continue în materie de competitivitate a preţurilor şi a unei consolidări a sectoarelor lor de export. Se preconizează că multe dintre aceste economii vor înregistra excedente de cont curent în 2014 şi 2015.
Consolidarea fiscală dă rezultate
Se aşteaptă ca reducerea deficitelor publice să continue. În 2014, se preconizează că deficitele bugetare vor scădea la 2,7 % din PIB în UE şi la 2,6% în Zona euro (faţă de 3,5% din PIB şi, respectiv, 3,1% din PIB în 2013), în timp ce ponderea datoriei publice în raport cu PIB-ul va ajunge la aproape 90% în UE şi la 96% în Zona euro (faţă de 89,4% din PIB şi, respectiv, 95,5% din PIB în 2013). Ritmul consolidării în ceea ce priveşte bilanţurile bugetare structurale indică o orientare fiscală în general neutră.
Riscurile devin mai echilibrate
Riscurile sunt mai echilibrate decât erau în toamnă, menţionate în Raportul precedent. Cel mai mare risc de evoluţie negativă la adresa perspectivei de creştere ar fi o nouă deteriorare a climatului de încredere, care ar putea fi cauzată de o stagnare a reformelor la nivel naţional sau european. Acest lucru ar spori probabilitatea unei perioade prelungite de creştere slabă în Uniunea Europeană, ceea ce ar avea un impact negativ asupra activităţii economice pe perioada analizată în previziuni. Deşi evoluţiile actuale în materie de preţuri reflectă, atât factori externi, cât şi procesul continuu de adaptare, o inflaţie foarte scăzută persistentă în Zona euro ar implica riscuri pentru relansarea creşterii economice. Cu toate acestea, având în vedere redresarea din ce în ce mai puternică şi îmbunătăţirea climatului de încredere, există o probabilitate doar marginală a unor şocuri suficient de puternice pentru a destabiliza aşteptările referitoare la inflaţie şi pentru a cauza o deflaţie la nivelul întregii UE.
Pe de altă parte, există un risc de evoluţie pozitivă, şi anume ca redresarea să fie mai puternică decât s-a estimat, ceea ce s-ar putea întâmpla dacă sunt puse în aplicare noi reforme structurale “îndrăzneţe”. Acest lucru ar sprijini înlănţuirea de reacţii pozitive între climatul de încredere, creşterea economică – în special creşterea investiţiilor – şi capacitatea sectorului bancar de a acorda împrumuturi.
Evoluţia ritmului creşterii economice în UE şi Zona euro, în perioada 2010-2015
Sursa: European Commission – “European Economic Forecast Winter 2014”, 25th February 2014, Brussels
Evoluţia ritmului de creştere a PIB în ţările membre ale UE în perioada 2010-2015
– ritmuri reale de creştere, în % –
|
| 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 (estimări) | 2015 (prognoze) |
1. | Germania | 4,0 | 3,3 | 0,7 | 0,4 | 1,8 | 2,0 |
2. | Franţa | 1,7 | 2,0 | 0,0 | 0,3 | 1,0 | 1,7 |
3. | Italia | 1,7 | 0,5 | -2,5 | -1,9 | 0,8 | 1,2 |
4. | Spania | -0,2 | 0,1 | -1,6 | -1,2 | 1,0 | 1,7 |
5. | Olanda | 1,5 | 0,9 | -1,2 | 0,8 | 1,0 | 1,3 |
6. | Belgia | 2,3 | 1,8 | -0,1 | 0,2 | 1,4 | 1,7 |
7. | Austria | 1,8 | 2,8 | 0,9 | 0,3 | 1,5 | 1,8 |
8. | Finlanda | 3,4 | 2,8 | -1,0 | -1,5 | 0,2 | 1,3 |
9. | Grecia | -4,9 | -7,1 | -6,4 | -3,7 | 0,6 | 2,9 |
10. | Portugalia | 1,9 | -1,3 | -3,2 | -1,6 | 0,8 | 1,5 |
11. | Slovacia | 4,4 | 3,0 | 1,8 | 0,8 | 2,3 | 3,2 |
12. | Slovenia | 1,3 | 0,7 | -2,5 | -1,6 | -0,1 | 1,3 |
13. | Estonia | 2,6 | 9,6 | 3,9 | 0,7 | 2,3 | 3,6 |
14. | Irlanda | -1,1 | 2,2 | 0,2 | 0,3 | 1,8 | 2,9 |
15. | Luxemburg | 3,1 | 1,9 | -0,2 | 2,1 | 2,2 | 2,5 |
16. | Malta | 3,3 | 1,7 | 0,9 | 2,0 | 2,1 | 2,1 |
17. | Cipru | 1,3 | 0,4 | -2,4 | -6,0 | -4,8 | 0,9 |
18. | Letonia | -1,3 | 5,3 | 5,2 | 4,0 | 4,2 | 4,3 |
| Zona euro – 18 | 1,9 | 1,6 | -0,7 | -0,4 | 1,2 | 1,8 |
| Alte ţări membre UE | ||||||
19. | Marea Britanie | 1,7 | 1,1 | 0,3 | 1,9 | 2,5 | 2,4 |
20. | Suedia | 6,6 | 2,9 | 0,9 | 0,9 | 2,5 | 3,3 |
21. | Danemarca | 1,4 | 1,1 | -0,4 | 0,3 | 1,7 | 1,8 |
22. | Polonia | 3,9 | 4,5 | 1,9 | 1,6 | 2,9 | 3,1 |
23. | Cehia | 2,5 | 1,8 | -1,0 | -1,2 | 1,8 | 2,2 |
24. | Ungaria | 1,1 | 1,6 | -1,7 | 1,1 | 2,1 | 2,1 |
25. | România | -1,1 | 2,2 | 0,7 | 3,5 | 2,3 | 2,5 |
26. | Bulgaria | 0,4 | 1,8 | 0,8 | 0,6 | 1,7 | 2,0 |
27. | Lituania | 1,6 | 6,0 | 3,7 | 3,2 | 3,5 | 3,9 |
28. | Croaţia | -2,3 | 0,0 | -2,0 | -0,7 | 0,5 | 1,2 |
| UE – 28 | 2,0 | 1,7 | -0,4 | 0,1 | 1,5 | 2,0 |
| Pentru comparaţie: | ||||||
1. | SUA | 2,5 | 1,8 | 2,8 | 1,9 | 2,9 | 3,2 |
2. | Japonia | 4,7 | -0,5 | 1,4 | 1,6 | 1,6 | 1,3 |
Sursa: European Commission – “European Economic Forecast Winter 2014”, 25th February 2014, Brussels