AUTOR: Cornel Albu

La 15 martie 2013, Comisia Europeană a dat publicităţii Raportul conjunctural de “iarnă” (“European Economic Forecast – Winter 2013”), care prezintă evoluţia situaţiei economice în 2013 pe ansamblul UE şi  Zonei euro şi pe fiecare ţară membră, precum şi o prognoză a acesteia pentru 2014. Spre deosebire de Raportul similar de “toamnă” (publicat în 8 noiembrie 2012),  în  noul Raport estimările privind ritmurile de creştere economică pentru 2013 sunt revizuite uşor în „jos”, în contextul noului climat economic şi financiar intern mai nefavorabil înregistrat în trimestrul IV 2012 şi primele două luni ale anului curent.

Pentru 2014 prognozele actuale de creştere economică au fost menţinute la acelaşi nivel pentru ambele zone, în contextul relansării previzibile a cererii interne, dar şi externe, în a doua parte a anului viitor. În context, de menţionat faptul ca, PIB mondial este prognozat să crească cu 3,9% în 2014 (3,2% ritm estimat în 2013), iar volumul comerţului internaţional cu 5,8% (3,5% în 2013).

În editorialul ce a prefaţat acest Raport, Marco Buti, directorul general al Direcţiei de Afaceri Economice şi Financiare din cadrul Comisiei Europene, aprecia că actualele previziuni pentru 2013 confirmă faptul că, economia europeană, se găseşte, din nou, într-o fază de stagnare (după recesiunea din 2012), urmată de o relansare moderată în 2014. Oficialul comunitar a mai menţionat că, în perioada ce s-a scurs între Raportul de „toamnă” şi cel recent de „iarnă”, situaţia crizei datoriilor suverane din ţările Zonei euro s-a înrăutăţit, cu noi perspective de insolvenţă în Cipru, Slovenia, Slovacia, „sectorul bancar european rămânând deosebit de fragil”. În context, acesta aprecia că, în ultimele luni, condiţiile de creditare s-au înrăutăţit, ceea ce a restrâns investiţiile productive şi consumul privat. De altfel, acesta a precizat că, reducerea absolută a ritmului cererii interne pe ansamblul Zonei euro în 2012 (-0,6%) şi stagnare estimată pentru 2013 (0,2%) a reprezentat principalul factor al menţinerii creşterii economice slabe şi în acest an.

În finalul editorialului, M. Buti preciza că, un factor major, ce ar putea îmbunătăţi activitatea economică pe ansamblul UE, îl reprezintă creşterea gradului de încredere în consum şi investiţii, în contextul adoptării unor măsuri de relansare şi a unor politici bugetare mai puţin restrictive. De asemenea, expertul Comisiei consideră că, procesul de relansare economică viguroasă în toate ţările comunitare ar putea fi întârziat până în 2014, fiind influenţat negativ de menţinerea dezechilibrelor însemnate între „Nordul” şi „Sudul” Zonei euro, ce poate pune în pericol integrarea monetară, inclusiv viitorul monedei unice.

Potrivit noilor prognoze economice, incluse în Raportul menţionat, ritmul real al P.I.B. pe ansamblul UE-27 va atinge doar 0,1% în 2013, faţă de 0,4% nivel avansat în Raportul economic din noiembrie 2012 (de menţionat că, în 2012 s-a înregistrat o scădere absolută a  acestui ritm, de 0,3%).

Stagnarea economică ce se prognozează acum a se realiza în 2013 pe ansamblul UE-27 este motivată de experţii Comisiei prin scăderea absolută a volumului consumului privat şi a ritmului real al investiţiilor productive. Astfel, în 2013, volumul investiţiilor productive este prognozat acum să se reducă cu 1,0% (faţă de o creştere cu 0,1%, avansată în raportul anterior, ca urmare a evoluţiei nefavorabile a situaţiei financiar-bancare şi a măsurilor de austeritate adoptate de guvernele celor mai multe ţări. Cealaltă componentă principală a cererii interne, consumul privat, se prevede acum să înregistreze o scădere de 0,2%, în 2013 (0,0% prognoză anterioară).

În 2014, creşterea economică pe ansamblul UE-27 va reveni la un uşor ritm pozitiv, respectiv 1,6%, evoluţie insuficientă pentru a reduce şomajul. De precizat că, nivelul ratei şomajului în UE-27 a crescut în timpul crizei din 2012 la 10,5% (9,6% în 2011), pentru ca în  2013 estimându-se să se majoreze la 11,1%.  În 2014, se prevede să se reducă nesemnificativ, la 11,0%.

Tabelul  nr. 1: Uniunea Europeană (27 ţări) – Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2011-2014

Sursa: European Commission: „European  Economic Forecast  Winter 2013”,  15 March, 2013 Brussels

Pe ansamblul Zonei Euro (17 ţări), noua prognoză, inclusă în Raportul economic de „iarnă”, relevă înregistrarea, unui ritm al P.I.B., în 2013 de – 0,3% (faţă de o creştere de 0,1%, ritm prevăzut în Raportul anterior), fapt ce va marca menţinerea în recesiune a zonei monetare unice (tabelul nr. 2). În 2014, situaţia economică se va îmbunătăţi uşor, ritmul prognozat de creştere a P.I.B. fiind de doar 1,4%

În 2013, ritmul investiţiilor productive pe ansamblul Zonei euro se prevede să scadă în continuare, cu 1,8% (după -4,1% ritm realizat în 2012), ca urmare şi a evoluţiei negative a consumului privat (volumul consumului privat se prognozează să se reducă cu 0,7% în acest an, după o scădere de 1,2% în 2012). 

Recesiunea ce se va menţine în 2013 va determina o agravare a situaţiei şomajului pe ansamblul Zonei euro. Astfel, prognozele actuale pentru 2013 ale Comisiei Europene relevă o sporire a ratei şomajului pe ansamblul celor 17 ţări ale Zonei la 12,2% (fată de 11,4% nivel înregistrat la sfârşitul anului 2012).

Pentru 2014, experţii Comisiei Europene întrevăd reducerea uşoară a acestei rate la 12,1%, în absenţa unor măsuri hotărâte de combatere a şomajului.

În 2013 „campioana” şomajului se va situa Grecia, cu o rată prognozată la 27,0%, urmată de Spania (26,9%) şi Portugalia (17,3%).

Tabelul nr. 2: ZONA EURO (17 ţări) – Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2011-2014

Sursa: European Commission: „European  Economic Forecast Autum 2012”, May, 2012 Brussels

Evoluţia ritmului creşterii economice în ţările membre în 2013, deşi mai nefavorabilă în multe cazuri faţă de 2012, rămâne contrastantă, agravând contradicțiile dintre statele aflate în recesiune şi cele ce au “evitat” această fază.

Germania, principala putere economică a UE, cu rol de „locomotivă”a creşterii economice europene, va înregistra, potrivit prognozelor actuale, o scădere de ritm în 2013 la 0,5%, faţă de 0,7 în 2012, (vezi tabel nr. 3). O relansare moderată a activităţii productive şi investiţionale se prevede a avea loc abia în 2014 (ritm prognozat al PIB de 2,0%).

Franţa, a doua forţă a regiunii, va continua să înregistreze o stagnare a ritmului de creştere în 2013 (0,1% faţă de  0,0% în 2012), urmată de o creştere economică „anemică” în 2014, de 1,2%.

Celelalte principale economii din Zona euro: Italia, Spania, Olanda, Grecia şi Portugalia se vor afla în  recesiune şi în 2013, situaţie ce nu se va îmbunătăţi prea mult în 2014. La acestea se adaugă în 2013: Cipru (-3,5%), Slovenia (-2,0%).

Grecia se va menţine „codaşa” creşterii economice dintre ţările UE şi în 2013, prognoza indicând un ritm de -4,4% (-6,4% în 2012).

În 2014, exceptând ţările baltice, ritmul cel mai înalt de creştere economică se prevede să-l înregistreze Slovacia, cu 2,9%, urmată de Suedia, 2,7% şi România, 2,5%.

Tabelul nr. 3: Evoluţia ritmului creşterii economice şi a ratei şomajului în ţările membre ale UE în perioada 2011-2014

*estimări; ** prognoze

Sursa: European Commission – „European Economic Forecast Winter 2013”, 15 March 2013, Brussels