Uniunea Europeană – Noua iniţiativă privind reglementarea sectorului de finanţare participativă

La data de 10 februarie 2015, Comisia Europeană a dat publicităţii un raport^[1] având drept principal obiectiv identificarea stării actuale a sectorului de finanţare participativă la nivelul Uniunii Europene (UE), cu un accent sporit asupra aspectelor privind finanţarea participativă din fonduri proprii şi a identificării elementelor de reglementare ale acestui model de finanţare.

Comisia Europeană defineṣte finanṭarea participativă (în sistem de crowdfunding) ca reprezentând o sursă emergentă ṣi alternativă de finanṭare, care îmbracă forma unei oferte adresate publicului larg (în general, prin intermediul internetului) de a participa la finanṭarea diferitelor tipuri de proiecte, sub formă de donaṭii ṣi contribuṭii monetare, în schimbul unei recompense ulterioare sau a precomandării unui produs ori, de asemenea, sub formă de împrumuturi ṣi/sau investiṭii^[2].

După prezentarea detaliată a diferitelor modalităţi de finanţare participativă existente actual, raportul menţionat analizează variantele optime de adoptat în plan comunitar, elementele fundamentale ale campaniilor de crowdfunding şi interacţiunea acestora cu ceilalţi actori prezenţi pe pieţele financiare, tendinţele actuale şi potenţialul finanţării participative în sectorul de C&D, precum şi necesitatea introducerii unor noi reglementări în domeniu, la nivel naţional şi european.

I. Elemente conceptuale

Procesul de crowdfunding reprezintă varianta monetară a practicii de crowdsourcing, respectiv a acţiunii de atribuire de sarcini unui grup de persoane, prin intermediul unui apel deschis şi flexibil. Asfel, în cadrul finanţării participative, prin intermediul unei campanii de crowdfunding publicată pe o platformă de internet special concepută în acest sens, se face apel către publicul larg în scopul colectării fondurilor necesare în vederea susţinerii unui proiect de investiţii sau a unei companii individuale (deja existentă sau aflată în stadiul de pre-înfiinţare).

Figura 1: Schema simplificată a procesului de crowdfunding

Sursa: European Commission (2015) – Crowdfunding innovative ventures in Europe – The financial ecosystem and regulatory landscape, 22.02.2015, Brussels.

În ultimii ani, finanţarea participativă realizată prin cooptarea şi implicarea publicului larg a devenit o metodă alternativă din ce în ce mai uzitată, şi, implicit, o sursă tot mai vastă de subvenţii şi investiţii destinate pentru înfiinţarea, crearea şi dezvoltarea unor noi companii sau proiecte. Modelul de finanţare participativă, cunoscut ca și crowdfunding constă în utilizarea platformelor online pentru atragerea de finanțări de la publicul ce accesează internetul, în scopul dezvoltării unor proiecte. Participanţilor (potenţialii investitori sau sponsori) li se solicită depunerea unor sume necesare pentru atingerea valorii-ţintă de finanţare, avută în vedere în scopul lansării/derulării unui proiect. Astfel, într-o accepţiune simplificată, sistemul de crowdfunding ar putea fi definit ca reprezentând acţiunea de investiţie comună/publică într-un nou concept de afaceri.

La nivel global, modelele de finanţare în sistem de crowdfunding pot fi grupate în două categorii, având caracteristici fundamental diferite atât pentru iniţiatorii campaniei de colectare a fondurilor, cât şi pentru donatorii lor:

• modele fără scop financiar privind randamentul investiţiei, care îmbracă forma de donaţii, recompense sau achiziţionare în avans de produse sau servicii;
• modele cu ţintă de rentabilitate financiară – finanţare participativă prin utilizarea de capitaluri proprii sau împrumuturi.

Caseta 1: Principiul schematic de funcţionare a procesului de crowdfunding

Sursa: European Social Innovation Research (2012), Crowdfunding for Social Projects.

Deoarece, în prezent, peisajul comunitar al finanţării participative este fragmentat şi utilizează  modele diferite (sau chiar combinaţii de variante a fiecăruia dintre acestea), Comisia Europeană şi-a propus să analizeze modalităţile optime de reglementare a procesului de crowdfunding prin intermediul capitalurilor proprii (inclus în cea de-a doua categorie), al cărui impact este mult mai complex şi, ca atare, necesită o exigenţă sporită. De asemenea, raportul Comisiei Europene se concentrează pe importanţa şi necesitatea reglementării cadrului de finanţare participativă prin intermediul fondurilor proprii şi, în acest sens, la formularea conceptelor iniţiale, menite să contribuie la îmbunătăţirea pieţei comunitare de crowdfunding, în scopul de a spori accesul la finanţarea destinată proiectelor pentru întreprinderi inovative de tip start-up.

II. Aspecte privind finanţarea participativă în UE

Chiar dacă modalitatea de finanţare prin intermediul sistemului de crowdfunding se află încă în stadiu incipient în UE – fără să înlocuiască mijloacele tradiţionale de finanţare, dar venind în completarea acestora, respectiv, împrumuturile bancare tradiţionale – această variantă poate reprezenta o sursă viabilă pentru multe dintre companiile şi antreprenorii europeni, pentru implementarea proiectelor lor culturale, sociale sau chiar pentru anumiţi consumatori, care, altfel, nu ar putea dobândi fondurile necesare dezvoltării planurilor lor de afaceri.

Deoarece reprezintă o metodă complementară sau alternativă specifică fazei de demarare a unei companii, finanţarea participativă prin fonduri proprii interacţionează în mai multe moduri cu sectorul financiar tradiţional. Astfel, deşi deocamdată nu există cifre foarte exacte referitoare la dimensiunea şi valoarea pieţelor de crowdfunding pe ansamblul UE^[3], potrivit estimărilor, în 2012, valoarea finanțărilor participative derulate pe aceste pieţe a atins circa 735 milioane euro, iar în anul 2013 a depăşit 1 miliard euro.

Dată fiind importanţa crescândă a acestor noi surse de finanţare, în toamna anului 2014, Comisia Europeană a înfiinţat un grup de experţi (Forumul European al Părţilor Interesate de Crowdfunding), cu scopul de a asigura module de informare şi formare a experţilor, promovarea transparenţei, schimbul de bune practici şi consiliere.

Având în vedere că prin utilizarea instrumentului de crowdfunding sunt colectate fonduri de la investitori neconvenţionali, acest fapt a condus la apariţia şi dezvoltarea comunităţii investitorilor privaţi de tip „business angels”^[4]. Astfel, în ultima perioadă, atât reţelele de tip „business angels” cât şi investitorii de capital de risc care utilizează platforme tehnologice comparabile celor din sectorul de crowdfunding au dobândit o amploare sporită.

În acest nou context, cheltuielile de C&D realizate de către companii, de exemplu, pot fi acoperite sau completate prin atragerea de fonduri în cadrul procesului de crowdfunding sau, şi mai adesea, prin vânzarea în avans a produselor obținute prin intermediul platformelor non-financiare specifice. În pofida potenţialului său în creştere, la ora actuală, finanţarea participativă a activităţii de C&D nu reprezintă o practică frecventă la nivelul UE.

Cum se asigură succesul unei campanii de  crowdfunding?

Factorii care asigură succesul unei campanii de  crowdfunding sunt reprezentaţi de un ansamblu complex de elemente interdependente, grupate în patru categorii principale – caracteristicile platformei (online), caracteristicile campaniei, eforturile de comunicare întreprinse şi specificitatea dosarului de investiţii (numai în cazul investiţiilor de capitaluri proprii şi a împrumuturilor).

Deşi finanţarea participativă reprezintă un instrument financiar relativ nou care interacţionează cu o piaţă deosebit de dinamică şi în permanentă evoluţie, Comisia Europeană a identificat o tendinţă recentă de extindere a platformelor de crowdfunding dincolo de graniţele naţionale ale statelor membre. De asemenea, în raportul recent elaborat se mai constată faptul că, în ultimii ani, modelele de finanţare participativă au început să fie aplicate chiar de către firme şi mărci consacrate şi în domenii tot mai complexe (ca de pildă, în sectorul imobiliar şi cel de asigurări) ceea ce va conduce, cel mai probabil, la o viitoare instituţionalizare a acestui sector.

III. Actualul cadrul comunitar de reglementare a sectorului de crowdfunding

Deşi regulamentele comunitare în vigoare (în special, Directiva privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacţionare^[5]şi Directiva privind pieţele instrumentelor financiare^[6]) oferă statelor membre fundamentele necesare unei reglementări eficiente a sectorului de finanţare participativă, modul de transpunere a directivelor europene în legislaţia naţională rămâne la latitudinea fiecărei ţări membre.

De asemenea, paleta vastă de instrumente existentă în cadrul domeniului de finanţare participativă prin fonduri proprii generează apariţia unor diferenţe majore între reglementările naţionale.  Astfel, fiecare tip particular de finanţare participativă prin fonduri proprii la nivel naţional propune variante distincte, care conferă drepturi (investitorilor) şi obligaţii diferite (pentru beneficiarii investiţiei).

Deşi unele dintre statele membre ale UE au pus deja în aplicare la nivel naţional regulamente şi orientări aplicabile diferitelor forme de finanţare participativă, acestea sunt primordial centrate pe consolidarea protecţiei investitorilor şi sunt relativ disparate, constituind un obstacol în calea operaţiunilor transfrontaliere ale platformelor de investiţii. Având în vedere toate aceste aspecte, raportul Comisiei Europene subliniază faptul că, dezvoltarea unui cadru uniform privind finanţarea participativă prin fonduri proprii ar putea contribui atât la o mai bună monitorizare a evoluţiei acestei pieţe, cât şi la îmbunătăţirea gradului de evaluare a impactului noilor reglementări.

IV. Necesitatea monitorizării sectorului de crowdfunding

În pofida faptului că gradul de dezvoltare şi acceptare a sistemului de finanţare participativă din fonduri proprii este diferit de la o ţară la alta, există totuşi o serie de factori comuni, care influenţează climatul de crowdfunding al unui stat. Monitorizarea permanentă a acestora poate contribui la o mai bună înţelegere a mecanismelor de piaţă şi, prin comparaţie, se pot identifica direcţiile de dezvoltare din diferitele state membre, ceea ce ar contribui la crearea unei baze de monitorizare din perspectivă comunitară.

Astfel, este identificat un set de patru indicatori-cheie de performanţă^[7]care influenţează piaţa finanţării participative din capitaluri proprii în statele membre UE:

• Cererea de pe piaţă – cererea provenită din partea companiilor şi proiectelor inovative reprezintă un factor-cheie pentru dezvoltarea sectorului de crowdfunding şi se poate constitui într-un puternic imbold al dezvoltării cadrului legislativ. Aceasta este influenţată şi de gradul de acceptare din partea antreprenorilor a procesului de crowdfunding, ca sursă de finanţare alternativă;
• Maturitatea cadrului de reglementare – dat fiind faptul că finanţarea participativă (şi în special cea din fonduri proprii) reprezintă un model relativ nou destinat colectării de fonduri, multe dintre platformele actuale operează într-un spaţiu juridic incert sau lipsit de o legislaţie specifică în vigoare. În prezent, majoritatea ţărilor se confruntă cu problema adaptării legislaţiei naţionale, astfel încât să permită simultan creşterea rolului finanţării participative şi protecţia investitorilor;
• Oferta de servicii intermediare – numărul de platforme de intermediere între solicitanţii şi ofertanţii de capital influenţează concurenţa şi, în mod indirect, calitatea pieţei. Pe pieţele dezvoltate se constată o creştere a gradului de specializare pe tipuri de proiecte (de exemplu, artă, aplicaţii energetice, din domeniul imobiliar, etc.), care a contribuit la creşterea ratei de succes pentru campaniile de crowdfunding naţional.
• Oferta de capital existentă pe piaţă – disponibilul de capital de la momentul lansării campaniilor de crowdfunding determină gradul de dificultate al demersului acestora. De asemenea, un factor suplimentar îl reprezintă capacitatea atragerii de investitori internaţionali şi gradul de familiarizare cu comerţul electronic (e-commerce).

V. Concluzii şi recomandări

Studiul a concluzionat lipsa de transparenţă pentru potenţialii investitori de pe această piaţă, în contextul în care multe dintre platformele de crowdfunding nu furnizează informaţii clare cu privire la instrumentele investiţionale utilizate şi drepturile dobândite de către investitori, în urma participării la acest proces.

Astfel, având în vedere necesitatea consolidării sistemului de finanţare alternativă prin crowfunding în UE, printre recomandările elaborate de către analiştii comunitari se numără:

1. Generarea unei etichete de calitate, care ar putea reprezenta o soluţie eficientă  în abordarea şi remedierea aspectelor legate de lipsa de transparenţă şi îmbunătăţirea rapidă a gradului de protecţie a investitorilor. Aceasta ar putea fi reglementată prin asocierea diferitelor industrii şi prin crearea unor reţele de asociaţii la nivel comunitar, în cadrul cărora Comisia Europeană ar putea deţine un rol esenţial în organizarea unui forum pentru toţi actorii din interiorul şi din afara sectorului de finanţare participativă.

2. În vederea unei mai bune armonizări a legislaţiilor naţionale, se recomandă introducerea unui set de măsuri echilibrate, care să permită un grad ridicat de protecţie a investitorilor, permiţând, totodată, funcţionarea platformelor de crowdfunding într-un cadru adecvat. De asemenea, raportul mai propune promovarea unei mai strânse colaborări la nivel comunitar, care ar putea veni în sprijinul asociaţiilor naţionale, într-un efort concentrat de îmbunătăţire a armonizării legislative.

3. Crearea şi implementarea unor reglementări la nivel comunitar, care să înlocuiască legislaţiile naţionale în vigoare, cu efect imediat asupra procesului de armonizare legislativă şi asupra asigurării şi menţinerii transparenţei în cadrul sectorului de crowdfunding european.

Analizele şi recomandările din prezentul raport vor contribui la sprijinirea demersului Comisiei Europene de sprijinire a antreprenoriatului şi climatului investiţional din sfera activităţilor inovative, precum şi la îmbunătăţirea activităţii Forumului European pentru Finanţare Participativă, înfiinţat de către Comisia Europeană.

Referinţe:

• European Commission (2015) – Crowdfunding innovative ventures in Europe – The financial ecosystem and regulatory landscape, Directorate-General of Communications Networks, Content & Technology, based on a study carried out by SpaceTec Capital Partners GmbH, Munich (2014), 22.02.2015, Brussels;
• European Commission (2003) – Prospectus Directive, 2003/71/EC;
• European Commission (2004) – Markets in Financial Instruments Directive (MiFID), 2004/39/EC; European Social Innovation Research (2012), Crowdfunding for Social Projects, available at: http://siresearch.eu/;
• Gabor B. (2015) – Policy Officer at the European Commision, in an interview realised by Kaefer K., European Commission – Crowdfunding to complement the existing models of finance, available at: http://inventures.eu/european-commission-crowdfunding-to-complement-existing-models-of-finance