Autor: Rodica VELCIU
Începute sub auspicii nu tocmai favorabile, negocierile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite privind semnarea acordului de liber schimb au demarat, la 8 iulie a.c., la Washington. Recentele dezvăluiri legate de spionajul practicat de serviciile americane asupra “partenerilor” europeni au tensionat aceste discuţii. Obiectivul negocierilor rămâne însă extrem de ambiţios.
“Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii”, care ar trebui să finalizeze aceste negocieri, va reprezenta cel mai important acord de liber schimb încheiat vreodată, ce va cuprinde 50% din PIB-ul mondial, 30% din comerţul internaţional şi 20% din investiţiile străine directe de pe glob.
Schimburile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite au depăşit 500 de miliarde de euro în 2012, iar noul Acord va majora cu cel puţin 100 de miliarde de euro pe an aceste schimburi.
Soldul balanţei comerciale a Uniunii Europene cu SUA în 2012
– în miliarde euro –
Grupa de marfă | Exporturi | Importuri | Sold balanţă comercială |
Total, din care: | 312,3 | 196,6 | 115,7 |
Echipamente de transport | 51,8 | 26,0 | 25,8 |
Produse chimice | 66,4 | 43,7 | 22,7 |
Aparate şi maşini unelte | 59,4 | 41,0 | 18,4 |
Produse metalurgice | 7,3 | 1,4 | 5,9 |
Produse agricole şi agroalimentare | 15,7 | 11,3 | 4,4 |
Îmbrăcăminte | 2,5 | 0,5 | 2 |
Textile | 2,0 | 0,9 | 1,1 |
Hidrocarburi şi produse ale industriei extractive | 25,4 | 25,9 | -0,5 |
Echipamente de telecomunicaţii | 9,6 | 11,7 | -2,1 |
Diverse produse prelucrate | 30,3 | 24,7 | 5,6 |
Sursa: DG Trade, European Commission, Brussels, iunie 2013
În luna mai 2013, la insistenţele Franţei, la care au aderat şi alte 14 ţări comunitare, domeniul cultural şi al audiovizualului au fost excluse din Acord, prin aşa numita “excepţie culturală”, invocându-se necesitatea păstrării “a însăşi capacităţii noastre de a alege şi de a face să existe legislaţiile şi reglementările noastre în faţa evoluţiilor tehnologice şi economice”.
Exceptând acest domeniu, experţii susţin că, în virtutea Acordului de liber-schimb, prin eliminarea taxelor vamale şi a altor obstacole netarifare, precum şi după armonizarea unor reglementări, schimburile comerciale bilaterale ar putea creşte substanţial. Comisia Europeană apreciază că, întărirea relaţiilor americano – europene ar da un impuls economiei comunitare, marcată de criză, generând o creştere a PIB cu 0,5 la sută, adică 65,7 miliarde de euro anual.
De partea cealaltă, oficialităţile americane apreciază că SUA, prin încheierea Acordului cu UE și-ar putea reduce deficitul comercial, cifrat, în 2012, la 115,7 miliarde euro.
Prima rundă de negocieri s-a desfăşurat sub conducerea reprezentantului american pentru comerț, Michael Froman și a negociatorului-șef al UE, Ignacio Garcia Bercero. Cei 150 de experţi americani şi comunitari, împărţiţi în 15 grupuri de lucru, vor aborda problemele existente în relaţiile bilaterale în toate domeniile: piețe publice, investiții, proprietate intelectuală, comerţ electronic, concurenţă, etc.
Deși, obiectivul Comisiei Europene pentru finalizarea tratativelor este sfârșitul anului 2014, majoritatea analiştilor sunt de părere că, negocierile vor dura ani de zile. Ei consideră că, divergențele asupra unora dintre problemele în dezbatere vor fi greu de depășit. Astfel, cele 28 de state membre UE nu vor renunța ușor la normele fitosanitare și la principiul „precauţiei”, invocate pentru interzicerea importurilor organismelor modificate genetic din SUA.
La rândul lor, Statele Unite vor căuta să menţină legislaţia ce protejează producătorii americani –“Small Business Act” şi “Buy American Act”– prin care companiile americane au acces prioritar pe anumite piețe publice americane, în detrimentul întreprinderilor străine.
O altă temă care va provoca dezbateri susţinute este cea privind protecţia datelor personale. Marile companii americane, printre care Google și Facebook, doresc ca Washingtonul să obțină o aplicare mai puțin strictă a reglementărilor comunitare în materie, considerate o frână în activitățile lor, însă dosarul a devenit unul sensibil pentru liderii UE, după dezvăluirile privind colaborarea companiilor din industrie cu serviciile americane de securitate.
De asemenea, Franța a cerut transparenţă în negocierile vizând crearea zonei de liber-schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite, exprimându-şi dorinţa de a monitoriza procesul de negocieri condus de Comisia Europeană. “Ne cunoaştem interesele ofensive, defensive, în special în domeniul agriculturii: nu vrem ca audiovizualul să figureze în negocieri, nu vrem organisme modificate genetic sau carne cu hormoni”, a declarat ministrul francez al comerţului, Nicole Bricq.
Un domeniu în care companiile americane și cele din ţările UE au puncte de vedere similare, acţionând împotriva firmelor din ţările emergente (în special din Asia) îl reprezintă drepturile de proprietate intelectuală, însă americanii le reproșează partenerilor comunitari că nu și-au armonizat sistemul de contracarare a acestor concurenţi neloiali.
De asemenea, SUA reclamă lipsa unui Acord global pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală și că furtul de proprietate intelectuală provenind de pe anumite piețe emergente dăunează competitivității întreprinderilor transatlantice. ”Un răspuns transatlantic robust și coordonat privind furtul de proprietate intelectuală este imperios necesar”, consideră companiile americane.
În ceea ce priveşte mediului investiţional, companiile americane reproșează Uniunii Europene impredictibilitatea legislației din statele membre. ”Pentru companiile americane, lipsa de predictibilitate a mediului de reglementare pe termen scurt și mediu din UE creează incertitudine juridică, descurajând investițiile”, susţin americanii. Pentru soluționarea acestor probleme, partea americană doreşte o abordare de principiu la nivelul UE, pentru promovarea unei legislaţii deschise, transparente și nediscriminatorii. Declarația comună privind principiile comune pentru investiții internaționale convenită de SUA și UE în 2012 ar putea oferi un punct de plecare pentru dezvoltarea unui cadru de reglementare restructurat.
În domeniul serviciilor, firmele americane reproșează Uniunii Europene fragmentarea pieței unice europene între țările membre, recunoscând însă că și în SUA sunt diferențe de reglementare de la un stat la altul.
