Uniunea Europeană reia investiţiile. Planul de investiţii pentru Europa

AUTOR: Dr. Virginia CÂMPEANU

• În discursul din 14 septembrie 2016 privind ”Starea Uniunii”, Preşedintele Comisiei Europene, J.C. Juncker a admis că Uniunea Europeană se află într-o criză existenţială.Un avertisment fusese lansat încă în urmăcu un an de către Junker, (septembrie 2015) la primul său discurs privind ”Starea Uniunii”, când a afirmat că nu ne aşteaptă ”vremuri normale”.Acum, referindu-se la economia Uniunii Europene, J.C. Junker consideră că „proiectul de frunte al UE, Planul de Investiţii pentru Europa”, lansat la finele anului 2014, a funcţionat ”mai bine decât s-a aşteptat oricine”, drept pentru care, „decizia (Comisiei Europene) este aceea de a-l dubla din punct de vedere financiar: schema de ajutor urcă până la 630 miliarde euro, până în anul 2022”.

1. Introducere

Una dintre cele 10 priorităţi ale Comisiei Europene fixate în anul 2014 se referă la locuri de muncă, creştere economică şi investiţii. Pentru stimularea investiţiilor care atinseseră punctul minim în 2013, în noiembrie 2014 a fost prezentat Planul de Investiţii pentru Europa, prin care au fost iniţiateacţiuni concertate de stimulare a finanţăriiinvestiţiilor (cu sprijinul  Băncii Europene de Investiţii (EIB) şi a Fondului European de Investiţii), ca parte a „triunghiului virtuos” format din reforme structurale, politici fiscale şi investiţii.

Scopul declarat al acestor acţiuni a constat în: a) utilizarea resurselor publice (scăzute) pentru mobilizarea investiţiilor private, care să  sprijine piaţa comună “devastată” de criză, b) garantarea direcţionăriiinvestiţiilor în economia reală şi c) îmbunătăţirea mediului de investiţii la nivel european şi la nivelul individual al statelor membre.

După 18 luni de la lansarea Planului de investiţii se consideră că s-au îmbunătăţitcondiţiile pentru reluarea investiţiilor şi a sporit încrederea în redresarea economiei Uniunii Europene (UE).

2. Va reveni tendinţa sustenabilă pe termen lung a investiţiilor?

Potrivit unor recente estimări şi previziuni ale Comisiei Europene^[1], Uniunea Europeană se află în al patrulea an de redresare economică moderată, cu o creştere a PIB de 2% în anul 2015. Dar, în această perioadă investiţiile au scăzut semnificativ ca urmare a crizei financiare. Cel mai scăzut nivel al investiţiilor post-criză s-a înregistrat în anul 2013 (2612 miliarde euro), nivel chiar sub cel înregistrat în timpul crizei, în anul 2009. Începând cu anul 2014, se observă o uşoară tendinţă de creştere, care, potrivit previziunilor^[2] va continua în anii 2016 şi 2017, fără a se mai atinge nivelurile istorice ridicate şi sustenabile din anii 2007 şi 2008 (Figura 1).

Mobilizarea investiţiilor în sectoare „critice”

Comisia Europeană estimează că va reveni tendinţa de creştere sustenabilă pe termen lung a investiţiilor, prin întărirea mecanismelor Planului de investiţii, prin mobilizarea investiţiilor private în sectoarele critice ale economiei UE care continuă să fie afectate.

Figura 1: Tendinţa investiţiilor în Uniunea Europeană, 1999-2017

                       Notă: formarea brută de capital fix real, baza de date şi previziuni (2015, 2016, 2017)

Sursa: autor, pe baza datelor din Comunicarea CE, COM(2016) 359

În opinia Comisiei, prioritare vor fi investiţiile în următoarele sectoare: energie, mediu şi schimbări climatice; capital social şi uman şi infrastructura corespunzătoare;sănătate;cercetare şi inovare; transporturi sustenabile şi transfrontaliere; transformare digitală.

De menţionat că investiţiile în domeniul energiei, mediului şi schimbărilor climatice vor fi susţinute de angajamentele ferme reiterate de Uniunea Europeană la Conferinţa privind schimbările climatice de la Paris, din decembrie 2015.

În privinţa capitalului social şi uman, investiţiile vor fi stimulate de „Noua agendă a profesiunilor pentru Europa” ce va apărea în curând şi va aborda probleme specifice ale investiţiilor pentru îmbunătăţirea expertizei şi a capitalului uman într-un sens mai larg: în timp ce se recunoaşte că expertiza alimentează cercetarea-dezvoltarea şi inovarea, ocuparea locurilor de muncă şi competitivitatea, există evidenţe că o parte semnificativă a forţei de muncă din UE (circa 20%) are un nivel scăzut de profesionalism, cu şanse scăzute de a ocupa locuri de muncă şi cu contribuţii importante la şomajul structural. În acelaşi timp, multe locuri de muncă rămân vacante datorită lipsei de personal calificat. În opinia Comisiei Europene (COM 2016, 359), asigurarea unor calificări mai bune şi mai relevante pentru mai mulţicetăţeni necesită finanţare adecvată şi reforme structurale pentru îmbunătăţireaeficienţeieducaţiei şi a sistemelor de pregătire profesională.

Un model pentru viitor. Ce s-a realizat până în prezent?

a. Un sistem rapid şi cuprinzător. Planul de investiţii al UE a început deja să dea rezultate tangibile, în condiţiile în care toate componentele au fost realizate rapid şi anume:

– Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI), implementat şi co-sponsorizat de Grupul Banca Europeană de Investiţii (EIB) este pe cale să mobilizeze cel puţin 315 miliarde euro ca investiţii suplimentare în economia reală până la jumătatea anului 2018. Absorbţia pe piaţă a fost deosebit de rapidă din partea IMM.

– Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (ESI Funds): Comisia Europeană a elaborat ghidul de utilizare a Fondurilor Structurale şi de Investiţii în combinaţie cu Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI), pentru a sprijini suplimentar investiţiile. A fost dezvoltat un prim set de proiecte care arată cum lucrează practic combinaţia dintre aceste instrumente de finanţare. Totodată, Comisia consideră că acest mecanism va sprijini obiectivul menţionat în Planul de Investiţii al UE, de creştere a utilizării instrumentelor financiare în baza Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii.

– Centrul de Consultanţă pentru Investiţii Europene (EIAH)^[3]: este o iniţiativă comună a Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii, care acordă asistenţă tehnică „de 360 grade” şi servicii de consultanţă. Până în prezent a rezolvat peste 160 solicitări, ceea ce este considerat un început promiţător.

– Portalul Proiectului European de Investiţii (EIPP)^[4]: este o platformă online care cuprinde dezvoltatorii şi investitorii de proiecte europene din Uniunea Europeană şi din alte ţări. Această platformă a fost lansată, are vizibilitate în creştere, mărind oportunităţile de finanţare pentru proiectele de investiţii în UE.

– În plus, Comisia Europeană a programat un număr de iniţiative menite să sprijine investiţiile şi să faciliteze finanţarea economiei, precum diminuarea taxării capitalului (cu referire la infrastructura investiţiilor) la companiile de asigurări şi reasigurări şi adoptarea ghidului practic de aplicare a regulamentelor ajutorului de stat în contextul finanţării publice a infrastructurii şi al parteneriatului public-privat.

– Mai mult, strategiile privind Uniunea energetică, Uniunea pieţelor de capital, Piaţa internă unică, Piaţa digitală unică şi Pachetul economiei circulare conţin măsuri specifice de eliminare a obstacolelor şi de îmbunătăţire a mediului de investiţii.

– De asemenea, în contextul Semestrului European, Comisia Europeană a intrat în dialog structurat cu statele membre ale UE pentru a sprijini eliminarea obstacolelor naţionale ce stau în faţa investiţiilor, în domenii precum insolvenţa, achiziţii publice, sisteme judiciare, eficienţaadministraţiei publice şi regulamente sectoriale specifice. Setul specific de recomandări pe ţară pentru statele membre, adoptat de Comisia Europeană în luna mai 2016 (COM(2016) 321 final), se focalizează în mod special pe investiţii şi solicită, acolo unde este cazul, reducerea deficitului de investiţii, în special în infrastructură şi capital intangibil; Comisia solicită totodată statelor membre să adopte şi să implementeze reformele structurale necesare pentru îmbunătăţirea mediului de investiţii, care să fie complementare acţiunilor la nivelul UE.

b. Utilizarea în mod mai eficient a resurselor limitate:Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI)

Anii de criză financiară au pus în pericol potenţialul Uniunii Europene pentru o creştere economică inovativă şi au diminuat avantajul său competitiv. Competitivitatea se bizuie pe investiţii, dar actualele proiecte europene se zbat să găsească investiţii. Deşi există bani disponibili în sistem^[5], incertitudinea economică frânează apetitul multor investitori în a-şi asuma riscul. Planul de Investiţii pentru Europa, prin Fondul European pentru Investiţii Strategice, “pune banii să lucreze” în beneficiul tuturor europenilor. Fondul European pentru Investiţii Strategice sprijină proiectele care contribuie la rezolvarea eşecurilorpieţei, a situaţiilor de investiţii suboptimale, precum şi a numeroaselor probleme sociale presante.

Rezultate concrete

Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI)^[6] sprijină deja investiţiile suplimentare ale Grupului Băncii Europene de Investiţii în domeniile importante pentru creşterea economică sustenabilă din Uniunea Europeană. Până la jumătatea lunii iulie 2016 au fost aprobate de către EFSI 289 tranzacţii^[7] pentru 26 state membre, care vor mobiliza investiţii totale de 100 miliarde euro, ceea ce reprezintă 32% din obiectivul general de noi investiţii, de 315 miliarde euro pe o perioadă de 3 ani.

Acoperire sectorială

Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI) nu lucrează cu cote sectoriale sau geografice, astfel că pe măsură ce proiectele se aprobă şi implementează, structura sectorială şi geografică se va schimba. La sfârşitul lunii mai 2016, acoperirea sectorială a EFSI pentru infrastructură şi inovaţie^[8] se îndrepta în proporţie de 70% din totalul finanţării aprobate în acest scop spre numai 3 sectoare: energie (40%), transporturi (18%) şi mediu, eficienţa resurselor (12%).

Figura 2: Acoperirea sectorială a EFSI pentru infrastructură şi inovaţie

(la sfârşitul lunii mai 2016) % din finanţarea aprobată de EIB Group în baza EFSI

Sursa: autor, pe baza documentaţiei consultate

Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI) sprijină Fondul European de Investiţii (EFI) pentru asistenţa numărului foarte mare de întreprinderi mici şi mijlocii în accesarea finanţării.

Domeniul IMM^[9] al EFSI a debutat “neaşteptat de bine”, ceea ce dovedeşte cererea mare a pieţei. În decurs de un an, EFSI a sprijinit tranzacţiile Fondului European de Investiţii, care se aşteaptă să mobilizeze pentru IMM investiţii totale de 49 miliarde euro, ceea ce reprezintă 65% din valoarea totală de 75 miliarde euro pentru o perioadă de 3 ani.

În prezent se aşteaptă ca circa 140 mii de întreprinderi mici şi mijlocii din 26 state membre ale UE să beneficieze de Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI).

Figura 3:Acoperirea sectorială a EFSI pentru IMM (la sfârşitul lunii mai 2016)

% din finanţarea aprobată de EIB Group în baza EFSI

        Sursa: autor, pe baza documentaţiei consultate

4. România: Banca Europeană de Investiţii sprijină agricultura 

La sfârşitul lunii iulie 2016 s-a încheiatprima tranzacţie între Banca Europeană de Investiţii şi România, în baza Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI), pentru promovarea proiectelor IMM în agricultură.

Banca Europeană de Investiţii (BEI) furnizează 15 milioane euro instituţiei financiare non-bancare Agricover Credit IFN, pentru a finanţa mici proiecte implementate în sectorul agricol^[10] din România de către întreprinderi mici şi mijlocii (IMM). Se consideră că este prima tranzacţie în România care beneficiază de sprijin din bugetul de garanţii al UE, în baza Fondului European pentru Investiţii Strategice, componentă a Planului de Investiţii pentru Europa.

După cum a declarat vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, C. Popa “având fonduri disponibile de la Grupul BEI, Agricover Credit IFN va putea acorda un volum mai mare de credite ieftine pe termen mediu pentru IMM-urile care operează în sectorul agricol. Aceste credite vor sprijini îmbunătăţireaproductivităţii şi vor contribui la dezvoltarea economică în mediul rural”.

De menţionat că,Agricover Credit IFN este singura instituţie financiară din România care se centrează exclusiv pe finanţarea fermierilor şi a proiectelor acestora. În acest context, experţii BEI consideră că recenta tranzacţie între BEI şi Agricover Credit IFN va sprijini România în rezolvarea unei probleme mai largi, anume lipsa de finanţare pentru întreprinderile româneşti mici şi mijlocii din sectorul agricol, astfel că investiţiile, efectuate în cadrul Planului European de Investiţii, vor  contribui la o mai bună realizare a potenţialului agricol al României.

În opinia lui R. Rekkers (2016, iulie), managerul general al companieiAgricover Credit IFN, ” colaborarea cu BEI ne va permite să dezvoltăm noi produse inovative de creditare pentru a sprijini rapida creştere a agriculturii româneşti. Există doi factori principali care fac posibil ca Agricover Credit IFN să fie un partener strategic pentru fermierii români: know-how specializat şi luarea rapidă a deciziei”.

5. Concluzii

Ca urmare a crizei financiare, investiţiile în Uniunea Europeană au scăzut semnificativ, atingând nivelul minim în anul 2013. Pentru a contracara această tendinţă, Comisia Europeană a prezentat în noiembrie 2014, Planul de Investiţii pentru Europa, prin care au fost iniţiateacţiuni concertate care să stimuleze finanţareainvestiţiilor.

J.C. Junker consideră că, Planul de Investiţii pentru Europa este proiectul de frunte al UE, care a funcţionat ”mai bine decât s-a aşteptat oricine”. De aceea s-a luat „decizia de a-l dubla din punct de vedere financiar”. Aceste aprecieri sunt confirmate şi de datele statistice şi previziunile CE, care atestă reluarea tendinţei de creştere a investiţiilor în UE după anul 2014 (Figura 1).

În acest articol au fost trecute în revistă şi analizate componentele viitorului model de investiţii în UE, realizările acestuia până în prezent, precum şi direcţionareainvestiţiilor spre sectoarele considerate critice ale economiei UE, anume: energie, mediu şi schimbări climatice; capital social şi uman şi infrastructura corespunzătoare; sănătate; cercetare şi inovare;transporturi sustenabile şi transfrontaliere; transformare digitală.

România a încheiat prima tranzacţie cu Banca Europeană de Investiţii (iulie 2016), în baza Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI), componentă a Planului de Investiţii pentru Europa. Investiţiile, în valoare de 15 milioane euro, se vor realiza pentru promovarea proiectelor IMM în agricultură.

Referințe bibliografice

EC .(2016, 14 Sept). The State of the Union 2016. Towards a Better Europe-A Europe that Protects, Empowersand Defends. Strasbourg http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-3042_en.htm

1. (2016, 1 June). Europe investingagain. Takingstock of the Investment Plan for Europe and next steps. COM(2016) 359 final. Brussels
2. (2016, 3 May).The Spring 2016 European economic forecast. http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2016_spring_forecast_en.htm

EC.(2016).  https://ec.europa.eu/priorities/european-investment-project-portal-eipp_en

EIB. (2016). http://www.eib.org/eiah/

EIB. (2016). http://www.eib.org/efsi/how-does-a-project-get-efsi-financing/index.htm

EIB. (2016).http://www.eib.org/infocentre/press/releases/all/2016/2016-191

EIF. (2016).http://www.eif.org/what_we_do/efsi/index.htm

[1]  The Spring 2016 European economic forecast, 3 May 2016. http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2016_spring_forecast_en.htm

[2] Ibidem.

[3] http://www.eib.org/eiah/

[4] https://ec.europa.eu/priorities/european-investment-project-portal-eipp_en

[5] http://www.eib.org/efsi/how-does-a-project-get-efsi-financing/index.htm

[6] http://ec.europa.eu/priorities/jobs-growth-and-investment/investment-plan_en

[7] http://www.eib.org/efsi/index.htm

[8] http://www.eib.org/efsi/efsi-projects/index.htm

[9] http://www.eif.org/what_we_do/efsi/index.htm

[10] http://www.eib.org/infocentre/press/releases/all/2016/2016-191