AUTOR: Rodica VELCIU
În perioada 11 – 15 iulie 2016, s-a desfăşurat la Bruxelles a paisprezecea rundă de negocieri dintre Uniunea Europeană şi SUA, în vederea definitivării textului viitorului Tratat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP). Este prima întâlnire după referendumul în care Marea Britanie a optat pentru părăsirea Uniunii Europene. Atât negociatorul-şef al Uniunii Europene, Ignacio Garcia Bercero, cât şi cel al SUA, Dan Mullaney au declarat, în conferinţa de presă comună, că Brexitul nu afectează tratativele bilaterale, însă reprezentantul american a menţionat că, prin retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, piaţa UE se va reduce semnificativ, având în vedere că 25% din exporturile americane în UE sunt pe piaţa britanică. Analiştii occidentali au susţinut că acesta ar fi încercat să se folosească de votul britanic în favoarea poziţiei SUA de negociere, diminuând importanţa Uniunii Europene şi a avantajelor pe care piaţa europeană le oferă.
Potrivit Raportului prezentat publicului la 4 august 2014 de Comisia Europeană, în această sesiune s-a făcut un număr record de schimburi de propuneri de text pentru aproape toate capitolele în discuţie. S-a conturat, astfel, o schiţă a viitorului Acord TTIP, dar rămân diferenţe importante pentru care sunt necesare dezbateri în vederea ajungerii la un acord, practic în fiecare capitol din cele aproape 30 câte s-au schiţat.
Ca şi în rundele precedente, aproape 400 de reprezentanţi ai tuturor părţilor interesate de impactul viitorului Tratat au participat la evenimente publice organizate cu acest prilej.
La această sesiune de negocieri, doi din cei trei piloni ai acordului,[1] accesul la piaţă şi normele au beneficiat de cea mai mare atenţie, ceea ce constituie o schimbare faţă de atenţia focalizată în rundele anterioare pe cooperarea în reglementare.
Accesul la piaţă
În acest domeniu, UE vizează un obiectiv ambiţios: atingerea unui nivel comparabil în negocierile privind taxele vamale, serviciile şi achiziţiile publice.
În ceea ce priveşte taxele vamale, s-a făcut schimb de oferte în două etape, negocierile aflându-se în prezent într-un stadiu foarte avansat. Ambele părţi au prezentat oferte importante, care prevăd eliminarea a 97% din totalul poziţiilor tarifare, restul de 3% urmând a fi concretizate în negocierile finale.
De asemenea, se încearcă găsirea unui echilibru între progresele înregistrate în reducerea taxelor vamale la produse agricole şi a progreselor privind aspecte importante pentru partea europeană (spre exemplu, indicaţiile geografice şi vinurile).
Şi în domeniul serviciilor, s-a făcut schimb de oferte în două etape. Ambele părţi au căzut de acord asupra importanţei atingerii ţintei ambiţioase de depăşire a realizărilor de până acum în acordurile existente, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesului la piaţă.
În privinţa accesului la pieţele de achiziţii publice, s-a făcut un singur schimb de oferte. La începutul acestui an, SUA au transmis o ofertă, care aduce îmbunătăţiri limitate privind accesul la piaţa americană de achiziţii publice. Îmbunătăţirea substanţială a accesului la piaţa de achiziţii la toate nivelurile de guvernare continuă să fie un obiectiv esenţial al acestor negocieri pentru UE, dar atingerea acestui obiectiv este încă departe. Ignacio García Bercero, negociatorul şef al UE a subliniat diferenţa dintre nivelul ţintei în domeniul reducerii taxelor şi cel al achiziţiilor publice, ceea ce reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru europeni.
Cadrul de reglementare
Al doilea pilon al Acordului priveşte cadrul de reglementare, în care se urmăreşte simplificarea normelor tehnice în comerţul cu diferite produse. Există dispoziţiile generale privind aşa-numitele bune practici de reglementare şi cooperarea în reglementare. Cooperarea în reglementare nu este un concept nou, iar UE şi SUA au conlucrat cu succes în trecut cu privire la standardele pentru maşinile electrice sau în sectorul aviaţiei.
Succesele obţinute în aceste domenii au încurajat cei doi parteneri să le extindă şi în alte sectoare industriale cuprinse în Tratat. Există propuneri de cooperare în şapte sectoare industriale: produse chimice, produse cosmetice, inginerie, aparatură medicală, produse farmaceutice, textile şi maşini.
Totodată, şi în alte domenii ale reglementărilor au fost consolidate textele privind barierele tehnice din calea comerţului şi în privinţa sănătăţii animalelor şi plantelor (norme sanitare şi fitosanitare).
În privinţa evaluării conformităţii, un obiectiv important pentru UE este reducerea semnificativă a costurilor de evaluare a conformităţii exportatorilor europeni din sectorul construcţiilor de maşini, preocupare exprimată în special de către IMM-urile din ţările UE.
Atât SUA, cât şi UE dispun de sisteme de reglementare extrem de sofisticate. Cu ocazia unor runde de negocieri anterioare s-a organizat consultarea a numeroase părţi interesate, inclusiv a sindicatelor, a grupurilor de consumatori şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, ceea ce a condus la clarificarea obiectivelor politicii comunitare în domeniu. În comunicatul Comisiei se dau asigurări că, prin încheierea acestui Tratat, nu se va reduce nivelul existent de protecţie a cetăţenilor, cooperarea va fi posibilă numai în cazul în care nivelul de protecţie a cetăţenilor se îmbunătăţeşte, sau rămâne cel puţin aceeaşi.
„Tot ceea ce facem va fi pe deplin transparent, respectând independenţa autorităţilor de reglementare autohtone şi a proceselor de reglementare respective. Nu vor fi schimbate căile de reglementare cu privire la politicile publice (siguranţa alimentară sau protecţia mediului)”.
Ambele părţi au convenit asupra menţinerii autonomiei guvernelor proprii în ceea ce priveşte reglementarea.
După această rundă, grupele de negociere vor dispune de aproape toate componentele privind partea de reglementare, cu propuneri textuale pe care trebuie să se lucreze în continuare.
Norme
În privinţa celui de-al treilea pilon al TTIP, normele de comerţ, negociatorii europeni şi americani au încercat să stabilească punctele comune cu privire la regulile care guvernează comerţul mondial în secolul 21.
Pentru prima dată într-un acord comercial al UE, va exista un capitol dedicat firmelor mici şi mijlocii. Există 600 de mii de IMM-uri care exportă deja în SUA, dar după intrarea în vigoare a TTIP acestea vor fi în măsură să îşi sporească accesul pe piaţa de peste ocean şi în condiţii mai bune. Totodată, cei care în prezent sunt descurajaţi să exporte, din cauza regulilor complexe existente, vor beneficia de noile oportunităţi pe care noul Tratat le-ar putea aduce. Aceasta include, de exemplu, eliminarea taxelor şi comisioanelor excesive, care pentru IMM-urile europene reprezintă uneori un obstacol mai mare decât taxele vamale.
Capitolul cel mai ambiţios al Tratatului priveşte comerţul şi dezvoltarea durabilă (inclusiv în ceea ce priveşte forţa de muncă şi mediul). În această rundă de negocieri, au avut loc tratative intense în vederea atingerii unui obiectiv foarte ambiţios. Negociatorii sunt convinşi că TTIP va oferi oportunităţi atât ţărilor membre ale UE, cât şi Statelor Unite să-şi sporească angajamentele de fond asupra dezvoltării durabile, deopotrivă în ceea ce priveşte forţa de muncă şi mediul.
Partea europeană a propus elaborarea unui capitol distinct privind energia şi materiile prime, care include propuneri de promovare a inovaţiilor ecologice, a tehnologiilor ecologice şi a comerţului. Această propunere preconizează şi eliminarea licenţelor de export existente în SUA privind exporturile de gaze naturale. Acest lucru ar putea contribui la diversificarea surselor de energie şi, prin urmare, ar contribui la securitatea energetică a UE.
În Comunicatul Comisiei se mai subliniază că acesta nu subminează obiectivele UE privind schimbările climatice, ci le întăreşte, ceea ce este contrar părerii adversarilor TTIP. Un argument în plus este faptul că guvernele statelor membre îşi vor păstra dreptul deplin de a-şi adopta modalităţile de satisfacere a necesarului de energie pe care le agreează.
În vederea realizării de progrese este nevoie în continuare de angajament politic. Pentru aceasta, reprezentantul pentru comerţ al Comisiei Europene, Cecilia Malmström şi Reprezentantul pentru Comerţ al SUA, Michael Froman au organizat în acest an întâlniri sau video-conferinţe din două în două săptămâni. Aceste întâlniri vor continua în mod regulat şi pe perioada verii, iar în septembrie, la Bratislava, vor avea loc reuniuni ministeriale ale membrilor Uniunii Europene.
Este necesar ca ambii parteneri să conştientizeze că mediul politic în care se desfăşoară comerţul bilateral devine din ce în ce mai dificil de ambele părţi ale Atlanticului. Reprezentantul Comisiei, Cecilia Malmström a declarat că „UE are o agendă comercială ambiţioasă şi rămâne angajată în urmărirea şi finalizarea negocierilor în care este implicată.” Potrivit declaraţiei sale, UE este pregătită să facă paşii necesari în vederea încheierii TTIP cu Administraţia actuală a SUA.
[1] Cei 3 piloni principali ai TTIP sunt: accesul la piaţă a companiilor din UE şi SUA; cooperarea în cadrul de reglementare şi normele globale de comerţ (dezvoltarea durabilă, politica în domeniul concurenţei etc.).
