Autor: Rodica VELCIU
A treisprezecea rundă de negocieri pentru viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) s-a desfăşurat la New York, în perioada 25-29 aprilie 2016. Concomitent, la nivel politic, la Hanovra, a avut loc întâlnirea comisarului european pentru comerţ, Cecilia Malmström, cu reprezentantul pentru comerţ internaţional al Statelor Unite, Michael Froman, în vederea evaluării progreselor înregistrate în negocierile anterioare. Ei au convenit continuarea acestor discuţii constructive în cadrul unor întâlniri succesive ce vor avea loc înaintea vacanţei de vară.
Concluziile negocierilor de la New York au fost prezentate pe 29 aprilie 2016 de negociatorul şef al Uniunii Europene, Ignacio García Bercero.
Potrivit comunicatului, obiectivul central al negocierilor este realizarea unor progrese importante în vederea obţinerii un acord comercial echilibrat, ambiţios şi la standarde înalte cu SUA.
În ultima săptămână din aprilie 2016, echipele de negociatori au lucrat la consolidarea textului comun în mai multe domenii, în special în cel al reglementărilor şi normelor. Echipele de negociere au realizat o corelare între mulţimea negocierilor tehnice realizate deja şi formularea textului, iar în unele cazuri, găsirea unui compromis pentru formularea finală a acestuia.
În domeniul reglementărilor, s-au făcut progrese semnificative în capitolele de cooperare în reglementare şi bune practici de reglementare. S-a reuşit consolidarea celor două texte privind cooperarea în reglementare şi bunele practici de reglementare.
IMM-uri: s-au făcut progrese substanţiale în capitolul privind IMM- urile. Comunicatul subliniază faptul că este pentru prima dată când UE negociază un astfel de capitol într-un acord comercial. Acesta are scopul de a permite, în mod special firmelor mici, să beneficieze într-o mai mare măsură de avantajele acestui acord.
Vamă şi facilitarea comerţului: s-au făcut, de asemenea, progrese în domeniul procedurilor vamale şi a facilitării comerţului. Prin încheierea acestui Tratat s-ar putea simplifica procedurile vamale şi reduce taxele şi comisioanele, îndeosebi în avantajul IMM-urilor.
Taxe vamale: în ceea ce priveşte taxele vamale, au avut loc discuţii fructuoase în privinţa restrângerii perioadelor de tranziţie (către eliminarea taxelor) pentru unele produse. În acest caz, atât consumatorii cât şi companiile ar simţi un efect imediat, deoarece se vor putea reduce preţurile produselor importate şi exportate.
Comunicatul menţionează faptul că exportatorii europeni plătesc peste 3,5 miliarde euro pe an pentru taxele vamale la exportul produselor pe piaţa SUA. Nu au intrat încă în tratative restul de 3% reprezentând produse sensibile, aflate încă sub incidenţa taxelor vamale existente.
Alte capitole aflate în proces de consolidare a propunerilor de text privesc dezvoltarea durabilă, care include forţa de muncă şi protecţia mediului, dar şi investiţiile.
Cooperarea în reglementare, pe sectoare: acest domeniu s-a aflat din nou în centrul discuţiilor. S-a parcurs o mare parte din aspectele tehnice, dar mai este încă foarte mult de lucru până la definitivarea textului. Înainte de demararea negocierilor, au fost identificate nouă domenii de cooperare a instituţiilor de reglementare de pe cele două maluri ale Atlanticului. Echipa de negociatori a Uniunii Europene a prezentat prima propunere pentru sectorul produselor farmaceutice. Negociatorul şef european subliniază faptul că textul va fi publicat pe site- ul Comisiei Europene.
S-au înregistrat progrese şi în negocierile privind serviciile. Obiectivul UE este să găsească şi să obţină accesul mai facil pe noi pieţe pentru firmele europene. Au fost marcate progrese privind acordurile de recunoaştere reciprocă pentru servicii profesionale şi în consolidarea textului în acest domeniu.
De asemenea, s-au desfăşurat negocieri cuprinzătoare privind achiziţiile publice. S-a început consolidarea textelor respective. În vederea finalizării negocierilor, este însă necesar ca în acest domeniu să se atingă un nivel similar celor privind taxele vamale şi serviciile.
Perspectivele negocierilor: negociatorii europeni se declară gata să lucreze intens în vederea finalizării acestor negocieri până la sfârşitul anului 2016, dar numai în cazul în care esenţa Acordului este cea corectă. Următoarea rundă de negocieri se va desfăşura înaintea începerii vacanţei de vară, cel mai probabil în luna iulie. Obiectivul următoarei runde va fi continuarea consolidării textului de Tratat în toate domeniile, astfel încât să rămână doar un număr limitat de aspecte divergente, probleme ce vor fi rezolvate la nivel politic. Acesta trebuie să fie cel mai ambiţios, echilibrat şi cuprinzător acord încheiat vreodată de UE sau de SUA, se menţionează în încheierea Comunicatului.
Negocierile de la New York au fost precedate de vizita preşedintelui american, Barack Obama, în Marea Britanie şi Germania. Aflat pentru a cincea oară în vizită în Germania în calitate de preşedinte al SUA, el a susţinut necesitatea ca Statele Unite şi Uniunea Europeană să „continue să acţioneze în vederea impulsionării negocierilor pentru încheierea Acordului Transatlantic”, dar a recunoscut că nu se aşteaptă ca cele două părţi să fie în măsură să ratifice Acordul până la sfârşitul acestui an. El a mai afirmat că încheierea negocierilor va fi momentul în care „oamenii vor putea înţelege de ce acest acord este benefic pentru ţările noastre”.
Cu ocazia inaugurării Târgului anual de tehnologie de la Hanovra, preşedintele american a subliniat că acesta oferă liderilor americani şi germani o platformă pentru promovarea Acordului de comerţ liber. El a dat asigurări, de asemenea, în presa britanică, că susţine definitivarea unui acord înainte de a părăsi Biroul Oval la sfârşitul acestui an.
Cu toate acestea, negocierile transatlantice se confruntă în prezent cu divergenţe persistente, alimentate de un scepticism în creştere, atât în Statele Unite, cât şi în Uniunea Europeană. În Germania, o demonstraţie a „adversarilor” Tratatului a adunat la Hanovra peste 25.000 de persoane. Potrivit unui studiu al fundaţiei Bertelsmann, mai puţin de 20% dintre germani sunt de părere că acest tratat este un lucru bun. În ceea ce-i priveşte pe americani, susţinerea faţă de liberul schimb este în creştere, în general, dar faţă de TTIP aceştia manifestă reticenţă, numai 15% fiind de acord cu tratatul, faţă de peste 50% în 2014.
Unul din domeniile divergente din Tratat îl reprezintă achiziţiile publice. Numai 32% din piaţa achiziţiilor publice americane este accesibilă companiilor europene. Responsabilii europeni reclamă îndeosebi două legi care guvernează acest domeniu: ”Buy American Act” şi ”Small Business Act”, care impun favorizarea producătorilor autohtoni în competiţia cu cei externi. Prima lege impune achiziţia de bunuri produse pe teritoriul american în cadrul achiziţiilor directe efectuate de guvernul federal, iar cea de-a doua rezervă o parte importantă a comenzilor publice americane IMM-urilor autohtone. Astfel, sectoare mari, cum sunt construcţiile, transporturile sau energia rămân închise companiilor străine.
Menţinerea acestei poziţii din partea americanilor va conduce la eşuarea TTIP, a avertizat ministrul german al economiei, Sigmar Gabriel.
„Americanii nu doresc să-şi deschidă piaţa achiziţiilor publice pentru companiile din Europa. Acest lucru este contrar liberului schimb, în opinia mea”, a subliniat ministrul german.
Nici nu s-a încheiat bine cea de-a 13-a rundă de negocieri de la New York, că o ştire alarmantă a adăugat noi îngrijorări legate de lipsa de transparenţă a acestor negocieri. Organizaţia non-guvernamentală ecologistă Greenpeace a anunţat că deţine o serie de documente confidenţiale ale proiectului de acord al viitorului Tratat Transatlantic de liber-schimb dintre Uniunea Europeană şi SUA. În conferinţa de presă ce a urmat publicării documentelor, reprezentanţii organizaţiei au susţinut că TTIP ar duce la eliminarea prevederilor privind protecţia consumatorilor, prin înlăturarea principiului normelor UE care impune prudenţă în reglementare atunci când există îndoieli ştiinţifice cu privire la recomandarea unui produs pentru consumul uman (interzicerea importului organismelor modificate genetic şi a cărnii tratată cu hormoni).
„SUA, de exemplu, cer ca interdicţiile legale cu privire la aceste produse să fie luate doar în cazul în care a fost dovedit ştiinţific că aceste produse sunt într-adevăr dăunătoare. Uniunea Europeană interzice aceste produse, ca o măsură de precauţie, în cazul în care apare chiar şi cel mai mic indiciu de risc. SUA interzic aceste produse numai dacă oamenii au fost deja afectaţi ca rezultat al consumului”, afirmă reprezentanţii Greenpeace.
Potrivit declaraţiilor lui Juergen Knirsch, expert pe probleme de comerţ la organizaţiei Greenpeace, Comisia Europeană ar trebui să recunoască faptul că nu a informat în mod adecvat publicul în legătură cu termenii acordului şi, de asemenea, ar trebui să apese pe „butonul de restart”, deoarece actuala formă a acordului nu mai poate fi salvată.
Reacţia comisarului european pentru comerţ, Cecilia Malmström, nu a întârziat, ea declarând pe blog-ul său, postat pe site-ul Comisiei Europene că: „Niciodată UE nu va semna vreun acord comercial care să diminueze nivelul de protecţie a consumatorilor, securitatea alimentară sau protecţia mediului. Acordurile comerciale nu vor schimba legile UE privind organismele modificate genetic sau modul de producere a cărnii de vită în deplină securitate sau modalitatea în care protejăm mediul”, a susţinut comisarul european[1].
Aceasta a dat asigurări că nu va relaxa normele europene şi a subliniat faptul că documentele publicate de Greenpeace nu reflectă ceea ce va rezulta în urma negocierilor aflate în derulare ci doar poziţiile de negociere ale fiecărei părţi. „Un acord încheiat de UE nu poate schimba legislaţia europeană decât pentru a o consolida. Putem să cădem de acord cu un partener pentru a înăspri regulile privind securitatea medicamentelor, de exemplu, dar nu pentru a le slăbi”. Ca o ultimă asigurare, comisarului european pentru comerţ a menţionat că, la sfârşitul negocierilor, cele 28 de state membre şi Parlamentul European vor trebui să ratifice textul Tratatului, înainte ca acesta să devină o realitate.
1 ”Negotiating TTIP: Comment by Commissioner Malmström”, Brussels, 2 may 2016, http://trade.ec.europa.eu/doclib/press/index.cfm?id=1492
