I. ŢIŢEI
AUTOR: Brînduşa Covaci
Cotaţia medie a ţiţeiului Brent Anglia 38 API a marcat un declin semnificativ în săptămâna analizată, cu 8,30% – de la 70,35 $/baril la 64,51$/baril, pe fondul supraofertei şi al volatilităţii preţurilor instrumentelor financiare derivate asociate ţiţeiului şi produselor petroliere. Acest declin reflectă scăderea cererii din partea Chinei ca răspuns la stoparea aprecierii susţinute a dolarului din săptămâna precedentă. Potrivit Wall Street Journal, preţul ţiţeiului s-a redus considerabil, în pofida faptului că Libia a declarat forţa majoră pentru terminalele Es Sider şi Ras Lanuf. Producţia la aceste terminale a fost întreruptă, din cauza ciocnirilor armate care au avut loc în această zonă. Acelaşi trend l-a avut şi cotaţia medie săptămânală a ţiţeiului Dubai Fateh 32 API, care s-a redus cu 9,31% la 61,65$/baril, precum şi ţiţeiul WTI Texas 40 API, care a marcat o scădere cu 8,96%, la 61,15$/baril.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Brînduşa Covaci
Cotaţia medie săptămânală a gazului natural pe piaţa spot, SUA, a scăzut cu 3,95%, la 129,78 $/1000 mc, pe fondul diminuării cererii şi al reducerii preţurilor la ţiţei.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Brînduşa Covaci
Raportate la nivelurile înregistrate în ultimele săptămâni, cotaţiile medii ale produselor petroliere pe piaţa nord-vest europeană au cunoscut reduceri importante. Influenţate de evoluţia descendentă a cotaţiilor ţiţeiului, mediile săptămânale ale preţurilor, în condiţiile de livrare SPOT, N-V Europa, CIF cargouri, s-au redus, astfel: la benzina regular 95 CO, cu 7,74%, la 600,50 $/tonă; la nafta, cu 11,40%, la 499,50 $/tonă; la motorină pentru încălzire, 0,1% sulf, (calitate germană), cu 7,74%, la 590,20 $/tonă; la motorină Diesel, 50 ppm.sulf (de provenienţă franceză), cu 5,71%, la 618,95 $/tonă; la păcură 3,5% sulf, cu 9,32%, la 320,23 $/tonă; la JET Kerosen (carburant de aviaţie), cu 6,89%, la 650,80 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au continuat să crească. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia s-a majorat cu circa 3,10% în săptămâna analizată, la 383,19 $/tonă, iar cea a uleiului de soia a crescut cu 0,43%, la 702,29 $/tonă.
Potrivit estimărilor Departamentului pentru Agricultură din SUA (US Department of Agriculture, USDA) din decembrie 2014, producţia mondială a uleiului de soia în sezonul 2014/2015 este estimată la 46,993 milioane tone, iar consumul mondial de ulei de soia, la 46,333 milioane tone.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 8 – 14 decembrie a.c., la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat s-a micşorat cu 0,82%, la 395,78 dolari/tonă, reflectând cererea mai scăzută, în special în a doua parte a perioadei analizate.
În primele 2 zile ale săptămânii analizate, preţurile au crescut comparativ cu cele înregistrate la sfârşitul săptămânii precedente şi au marcat reduceri în următoarele 3 zile, oscilând între un nivel minim de 390,40 dolari/tonă, atins în ultima zi de tranzacţionare, şi un nivel maxim de 398,90 dolari/tonă, în a doua zi.
Potrivit celui mai recent raport al Departamentului American al Agriculturii, din luna noiembrie 2014, în sezonul 2014/15, producţia mondială de zahăr se va situa la 172,5 milioane tone, înregistrând o diminuare de 2% faţă de sezonul 2013/14, iar consumul mondial va creşte cu 2%, la aproape 171 milioane tone. Stocurile mondiale se zahăr vor totaliza circa 42 milioane tone, nivel cu 1% mai scăzut comparativ cu sezonul anterior. Nivelul ridicat al stocurilor mondiale şi existenţa unui excedent al producţiei mondiale raportat la consum vor constitui factori de presiune asupra preţurilor internaţionale ale zahărului pe tot parcursul sezonului 2014/15.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 08-14 decembrie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 3.891,60 $/tonă, cu 3,54% mai puţin faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.973,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 3,61% mai puţin comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.076,03 $/tonă, cu 0,38% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 08-14 decembrie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.935,40 $/tonă, cu 0,88% mai mult faţă de intervalul precedent
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat evoluţii diferenţiate. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.491,13 $/tonă, înregistrând o creştere de 2,02%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.326 $/tonă, cu 1,09% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii trecute.
La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.465,22 $/tonă, nivel minim, în prima zi de tranzacţionare, şi 1.512,63 $/tonă, nivel maxim, în ultima zi. Săptămâna a debutat cu preţuri uşor mai scăzute comparativ cu cele înregistrat la sfârsitul săptămânii precedente, dar pe tot parcursul perioadei analizate acestea au crescut, ca urmare a intensificării cererii. Evoluţia bumbacului american a fost diferită de cea a bumbacului Index „A”; săptămâna a debutat cu preţuri mai mici faţă de cele din săptămâna anterioară şi care au continuat să scadă pe parcursul primelor 3 zile de tranzacţionare, iar în ultimele 2 zile au crescut. Maximul de preţ a fost de 1.334,91 $/tonă, atins pe 12 decembrie, iar minimul s-a situat la 1.313,52 $/tonă, în data de 10 decembrie.
Conform raportului USDA, din luna decembrie 2014, în sezonul actual producţia mondială de bumbac se va situa la 25,9 milioane tone, nivel în uşoară scădere (-1%) faţă de sezonul 2013/14, iar consumul mondial va creşte cu 3%, la 24,5 milioane tone. Se prognozează că excedentul producţiei raportată la consum, din sezonul 2014/15, nu va depăşi 1,4 milioane tone, fiind cel mai scăzut din ultimele 4 sezoane. Totuşi, stocurile mondiale se vor situa la un nivel record, de 23,5 milioane tone, cu 6% mai mult faţă de sezonul precedent. China deţine circa 58% din totalul stocurilor mondiale de bumbac.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Evoluţia cotaţiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange – LME) a fost nefavorabilă, contribuind la declinul mediei săptămânale cu 2,72% în comparaţie cu media săptămânală anterioară, la 1.941,70 $/tonă. Creşterea moderată a cererii şi mărimea stocurilor, monitorizate de LME la un nivel de peste 4 milioane tone, sunt factorii principali care vor contribui pe termen scurt la consolidarea nivelulului cotaţiilor pentru metalul alb sub 2.000 $/tonă. Acest nivel al cotaţiilor nu va încuraja companiile producătoare să majoreze oferta mondială care, în prezent, depăşeşte cererea, chiar dacă statisticile oficiale indică instalarea unui uşor deficit în cursul acestui an.
Media stocurilor de aluminiu la LME a înregistrat o scădere uşoară, de 0,43%, în comparaţie cu media săptămânală anterioară, la 4.306.235 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
Cotaţia medie săptămânală la metalul roşu, la Bursa de Metale din Londra, a rămas aproape neschimbată (0,07%) faţă de săptămâna precedentă, la 6.468,10 $/tonă, pe fondul datelor economice slabe din China, respectiv încetinirea peste aşteptări a ritmului producţiei industriale în noiembrie a.c.
Media săptămânală a stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) a înregistrat o creştere modestă, de 0,73%, în săptămâna analizată faţă de cea anterioară, la 165.955 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile plumbului la LME s-au situat pe un trend descendent, îregistrând o scădere sub pragul de 2.000 $/tonă şi o minimă de 1.972 $/tonă, cel mai redus nivel din ultimele 35 de zile. Declinul mediei săptămânale cu 1,28% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.997,50 $/tonă, a fost determinat de oferta semnificativă de plumb secundar şi de existenţa stocurilor nedeclarate din China.
Nivelul stocurilor de metal, monitorizate la LME, a scăzut la 220.200 tone la finele intervalului. Chiar dacă în ultima zi nu au fost efectuate tranzacţii, în întregul interval s-au comercializat 6.575 tone de plumb, determinând diminuarea mediei săptămânale a stocurilor cu 2,10% comparativ cu media săptămânală anterioară, la 221.500 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a zincului la LME a înregistrat o scădere de 1,16% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.182,70 $/tonă, în condiţiile unei cereri relativ slabe, influenţată de factori macroeconomici. Optimismul scăzut al investitorilor va limita oportunităţile pentru creşterea preţului zincului pe termen scurt, deşi, potrivit previziunilor specialiştilor de la Institutul Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul, piaţa mondială a zincului va înregistra un deficit de 403.000 tone în 2014 şi de 366.000 tone în 2015.
Acumularea a 15.725 tone în perioada 9-12 decembrie a determinat creşterea mediei săptămânale a stocurilor de zinc la LME cu 1,30%, comparativ cu media săptămânală anterioară, la 690.825 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 08-14 decembrie 2014, cotaţia medie la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 16.344,00 $/tonă, cu 0,72% mai puţin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 406.410 tone înregistrate pe 08 decembrie 2014, la 405.294 tone în data de 12 decembrie a.c. (-1.116 tone)
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale de la Londra, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o creştere uşoară, de 0,44%, în perioada analizată comparativ cu săptămâna anterioară, la 20.392 $/tonă, pe fondul diminuării ofertei de cositor rafinat a Indoneziei în luna noiembrie 2014.
Scăderea stocurilor de la LME cu 11,270 tone la data de 12 decembrie 2014 a contribuit la diminuarea mediei săptămânale a acestora la 11.155 tone, nivel cu 3,48% mai mic comparativ cu săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 11.567,50 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
AUTOR: Dana Ghiţac
Aşteptările legate de o creştere pe termen lung a importurilor de aur ale Indiei, teama că Grecia va fi aruncată înapoi în haos economic şi politic (declanşată de devansarea cu două luni a alegerilor prezidenţiale şi, în special, de ultimatumul prin care guvernul de la Atena anunţa că va organiza alegeri parlamentare anticipate, dacă nu este ales Stavros Dimas – candidatul desemnat marţi de premierul conservator), precum şi stagnarea aprecierii agresive a dolarului american (pe parcursul săptămânii analizate, indicele compozit Dollar Index Spot s‑a diminuat cu 1%) au menţinut interesul investitorilor pentru aur – fapt ce a influenţat pozitiv şi cererea pentru celelalte metale preţioase.
Aur
Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a crescut cu 1,43% faţă de prima săptămână din decembrie, la 1.216,45 $. Susţinut atât de cererea speculativă cât şi de cea a investitorilor care caută plasamente sigure, metalul galben a continuat să coteze pe trend ascendent şi, la închiderea fixingului londonez din 12 decembrie, uncia fină de aur valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.217 $, comparativ cu 1.194 $ în 5 decembrie.
În România, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a crescut cu 1,39%, la 140,40 lei, iar pe 12 decembrie, în ciuda deprecierii dolarului SUA în raport cu moneda naţională, Banca Naţională a României anunţa un preţ cu aproape 2% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă: 141,29 lei/gram, comparativ cu 138,81 lei/gram, în 5 decembrie.
Argint
Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a crescut cu 3,46%, la 16,75 $. Scumpirea, mult mai puternică decât a celorlalte metale preţioase, s‑a datorat creşterii agresive a valorii unciei fine (cu peste 4% într‑o singură zi) intervenită pe 11 decembrie, după ce banca HSBC[4] a prognozat, în raportul privind perspectivele argintului, că în 2015 piaţa mondială se va confrunta cu un deficit de 11 milioane de uncii (~ 312 tone), ca urmare a creşterii cu 27% a cererii industriale. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 12 decembrie uncia fină de argint valora cu aproape 5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 17,07 $ (cel mai ridicat nivel din ultimele două luni şi jumătate) comparativ cu 16,33 $ în 5 decembrie.
Platină
Preţul de referinţă al unciei fine de platină[5] a crescut cu 0,91%, la 1.235,40 $. Afectat de teama că exemplul oferit de primarul Parisului („Vreau să terminăm cu motoarele Diesel la Paris până în 2020„) va fi preluat şi de alte oraşe europene, pe parcursul intervalului analizat metalul (consumat, în cea mai mare parte, pentru producerea catalizatorilor antipoluanţi pentru autovehiculele pe motorină) a beneficiat doar de susţinerea pe care i‑o oferă, prin tradiţie, scumpirea aurului. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 12 decembrie uncia fină de platină valora, la fel ca în urmă cu o săptămână, 1.231 $ .
Paladiu
Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[5] a crescut cu 1,15%, la 812,40 $. Spre deosebire de platină, în cazul căreia consumul din sectorul catalizatorilor antipoluanţi este strâns legat de evoluţia pieţei auto din Europa, paladiul este influenţat, în cea mai mare parte, de vânzările de autoturisme din SUA şi China (cele mai mari pieţe de desfacere pentru motorizările pe benzină). Din această cauză, el a fost singurul metal preţios care a reuşit să nu se ieftinească în 2013 şi să coteze pe trend ascendent în 2014. În aceste condiţii, ştirile despre întărirea constantă a economiei Statelor Unite (care pare imună la încetinirea globală) şi despre „apetitul” chinezilor pentru maşini noi au stimulat de aşa manieră scumpirea paladiului încât preţul acestuia a reuşit (după patru creşteri consecutive) să depăşească, pentru prima dată în ultimele două luni şi jumătate, nivelul de 810 $/u.f.. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 12 decembrie, uncia fină de paladiu valora cu aproape 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 818 $, comparativ cu 806 $ în 5 decembrie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluţii mixte, pe parcursul săptămânii analizate, atât în raport cu monedele din ţările dezvoltate, cât şi în raport cu monedele din economiile emergente şi în dezvoltare.
Dinamica cursului mediu al dolarului a fost influenţată de evoluţia indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, precum şi de evoluţiile din pieţele internaţionale de materii prime şi energie, acţiuni şi titluri de stat.
Din perpectiva indicatorilor macroeconomici se evidenţiază evoluţiile recente din Statele Unite, acestea confirmând ciclul economic în care se află prima economie a lumii. Spre exemplu, încrederea consumatorilor s-a ameliorat în decembrie către nivelul maxim de la începutul anului 2007, conform indicatorului Michigan, iar vânzările din comerţul cu amănuntul au accelerat în dinamică lunară în noiembrie, la 0,7%. De asemenea, finanţele publice americane continuă să se consolideze, profitând de contextul macroeconomic favorabil: în noiembrie deficitul bugetar s-a atenuat cu 58% an/an, la 56,8 miliarde dolari.
Pe de altă parte, în China (a doua economie ca dimensiune din lume), indicatorii macroeconomici au continuat să decelereze, contribuind la creşterea probabilităţii implementării unor noi măsuri de politică economică pentru susţinerea şi atingerea ţintelor de creştere economică: în noiembrie dinamicile anuale ale inflaţiei şi producţiei industriale s-au temperat la 1,4%, respectiv 7,2%.
Totodată, economia Japoniei a reintrat în recesiune în trimestrul III, evoluţie determinată de contracţia investiţiilor productive.
Nu în ultimul rând, în Zona Euro, indicatorii macroeconomici au continuat să se stabilizeze în perioada recentă (spre exemplu încrederea investitorilor a crescut în decembrie spre maximul ultimelor luni, conform indicatorului Sentix), însă percepţia de risc investiţional s-a deteriorat, pe fondul situaţiei din Grecia (au fost convocate alegerile anticipate) şi Italia (rating-ul suveran a fost redus cu o treaptă, la BBB-, de către Agenţia S&P).
Pe pieţele materiilor prime şi energiei se notează declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei, cu peste 8% pe parcursul săptămânii trecute, către nivelul minim din ultimii cinci ani.
Nu în ultimul rând, pe burse s-au consemnat scăderi generalizate, cu ritmuri severe, atât în pieţele dezvoltate, dar şi în cele emergente şi în dezvoltare.
În acest context, fluxurile internaţionale de capital s-au refugiat către pieţele de obligaţiuni, fiind consemnate maxime istorice ale preţurilor la bond-urile germane (rata de dobândă la titlurile de stat germane la 10 ani a atins noi minime istorice – 0,62%).
Alternativ, din perspectiva analizei tehnice, se poate aprecia că dolarul a pierdut din forţă, după aprecierea semnificativă din ultimele luni.
Astfel, dolarul american s-a depreciat cu aproximativ 0,1% faţă de moneda unică europeană, evoluţie determinată de faptul că FED ar putea amâna momentul demarării procesului de normalizare a ratei de dobândă de referinţă în contextul evoluţiilor recente din economia mondială (deşi economia SUA pare rezistentă, deocamdată, la decelerarea din Asia şi cvasistagnarea din Zona Euro).
De asemenea, moneda americană a scăzut cu aproximativ 0,2% faţă de francul elveţian şi coroana daneză şi a stagnat în raport cu lira sterlină, pe parcursul săptămânii analizate.
Nu în ultimul rând, dolarul american a scăzut în medie cu 0,3% faţă de yen-ul japonez, evoluţie influenţată de faptul că intensificarea percepţiei de risc investiţional pe pieţele financiare globale a determinat unele fluxuri de capital să se refugieze în yeni.
Pe de altă parte, se evidenţiază aprecierea dolarului american, în medie, cu aproximativ 2,5% faţă de coroana norvegiană, evoluţie influenţată de declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei (Norvegia este un important producător de petrol), dar şi de decizia băncii centrale de la Oslo de a reduce rata de dobândă de referinţă cu 0,25%, la 1,25%.
Totodată, se remarcă creşterea cursului mediu al dolarului american în raport cu dolarul canadian, cu aproximativ 0,9%, către nivelul maxim din ultimii cinci ani, evoluţie determinată, în principal, de semnalele de accelerare din prima economie a lumii. De asemenea, dolarul a crescut şi în raport cu dolarul australian (cu 1,5%), pe fondul declinului cotaţiilor internaţionale la materii prime.
În ceea ce priveşte monedele din ţările emergente şi în dezvoltare, se semnalează aprecierea cursului mediu al dolarului american faţă de ringgit-ul malaysian (cu 1,3%), real-ul brazilian (cu 1,8%) şi peso mexican (cu 3,2%, către nivelul maxim din ultimii şase ani, evoluţie determinată de declinul cotaţiilor la ţiţei, dar şi de retragerile de capital din ţările emergente, în contextul intensificării percepţiei de risc investiţional).
În raport cu leul românesc dolarul a crescut, în medie, cu 0,4% în săptămâna analizată, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,5%) şi EUR/USD (creştere cu 0,1%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON şi EUR/USD.
Pieţe de capital
Pieţele internaţionale de acţiuni au consemnat scăderi generalizate în a doua săptămână a lunii decembrie, sub influenţa dinamicii mixte a indicatorilor macroeconomici globali (cu impact pentru perspectivele privind dinamica economiei mondiale pe termen scurt), dar şi a evoluţiilor din pieţele materiilor prime şi energiei (cotaţia ţiţeiului a continuat să scadă, cu aproximativ 8% pe parcursul săptămânii trecute, atingând nivelul minim din ultimii cinci ani), sau a informaţiilor din sfera companiilor listate.
Din perspectiva macroeconomică se evidenţiază divergenţa între dinamica indicatorilor din Statele Unite (în decembrie încrederea consumatorilor a atins nivelul maxim de la începutul anului 2007, conform indicatorului Michigan, ceea ce confirmă momentul favorabil din sfera consumului privat american, motorul economiei mondiale) şi evoluţiile nefavorabile din China (inflaţia şi producţia industrială au decelerat în luna noiembrie, consemnând ritmuri anuale de 1,4%, respectiv 7.2%) şi Japonia (datele recente indică o nouă perioadă de recesiune).
În Zona Euro, indicatorii macroeconomici au continuat să se stabilizeze, însă evoluţiile recente s-au situat sub estimările analiştilor. Cu toate acestea, percepţia de risc s-a intensificat recent, date fiind evenimentele din Grecia (vor fi organizate alegeri anticipate) şi Italia (a treia economie din Zona Euro s-a confruntat cu o reducere a rating-ului suveran, cu o treaptă, la BBB-, conform Agenţiei S&P).
Astfel, indicele calculat de Morgan Stanley pentru pieţele internaţionale de acţiuni a scăzut cu 3,8%, până la 408,7 puncte în săptămâna analizată (creştere cu doar 0,05% de la începutul anului). De semnalat scăderea cursului acţiunilor pe pieţele emergente, indicele Morgan Stanley pentru această categorie consemnând un declin săptămânal de 4,8%, până la 938,4 puncte (pierdere de 6,4% de la începutul anului). De asemenea, cursul acţiunilor pe pieţele ţărilor dezvoltate au scăzut cu 3,7%, până la 1 675 puncte (avans de doar 0,8% de la începutul anului).
În Statele Unite, indicele S&P 500 s-a depreciat cu 3,5%, până la 2 002,3 puncte, în timp ce indicele Dow Jones a pierdut 3,8%, până la 17 280,8 puncte în săptămâna analizată, notându-se declinul companiilor din sectorul energetic (evoluţie determinată de scăderea cotaţiilor internaţionale la ţiţei).
În Europa, indicele regional Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 5,8%, până la 330,54 puncte, evoluţie influenţată şi de intensificarea percepţiei de risc investiţional, în contextul evenimentelor recente din Grecia.
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a pierdut 2%, până la 137,11 puncte, evoluţie influenţată şi de deteriorare indicatorilor macroeconomici din China şi Japonia.
În România, piaţa de capital a resimţit influenţa evoluţiei pieţelor internaţionale, precum şi evenimentele recente, de natură juridică, la unele SIF-uri. Astfel, indicele BET a scăzut cu 4,9%, până la 6 676,61 puncte, în timp ce BET-FI a pierdut 4,3%, până la 30 494,36 puncte, pe parcursul săptămânii analizate.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 The Hongkong and Shanghai Banking Corporation, cu sediul în Londra, este cea mai mare bancă din Europa, în ceea ce privește capitalizarea.
5 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
