Oportunităţi şi riscuri asociate iniţiativei O Centură, Un Drum (OBOR)
Varşovia, 20-21 octombrie 2016
Dr. Simona Moagăr-Poladian, CS I, Director
Dr. Iulia Monica Oehler-Șincai, CS II
Institutul de Economie Mondială (IEM), Academia Română
Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Poznan (Polonia) şi Biroul Central pentru Compilaţii şi Traduceri din Beijing (CCTB).[1] Acest forum reprezintă un prim rezultat concret al seminarului organizat de CCTB în Republica Populară Chineză în perioada 16.-25.09.2015.
Prin această platformă a cercetătorilor şi profesorilor de elită se urmăreşte, totodată, promovarea proiectului „O Centură, Un Drum” în ţările CEE şi adâncirea înţelegerii şi cunoaşterii Chinei.
Dezbaterile au configurat următoarele chestiuni:
– „Miracolul chinez” continuă, China caracterizându-se prin fundamente economice solide, în pofida „noii normalităţi”, asociate cu încetinirea ritmului de creştere economică. Consolidarea clasei de mijloc chineze, odată cu mutarea centrului de greutate dinspre comerţ şi investiţii către consumul intern şi economia bazată pe cunoaştere se prefigurează ca un nou „miracol”, dar și ca o oportunitate pentru intensificarea schimburilor comerciale între China și restul lumii.
– Potenţialul şi efectele benefice ale cooperării bilaterale prin OBOR şi 16+1 trebuie făcute cunoscute nu doar politicienilor, specialiştilor, reprezentanţilor din ministere, profesorilor şi cercetătorilor, dar şi publicului larg.
– Iniţiativa OBOR este însoţită şi de provocări majore, precum riscurile macroeconomice şi în materie de securitate în ţări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii (spre exemplu, în Asia Centrală, Orientul Mijlociu), riscul izbucnirii unor pandemii, diferenţele culturale, percepţia actorilor majori asupra OBOR, existenţa unor bariere dincolo de cele de comunicare (în planul investiţiilor, schimburilor comerciale, drepturilor de proprietate intelectuală, soluţionării diferendelor prin curţile de arbitraj etc.). Totodată, reglementările UE în materie de achiziţii publice și garanţii de stat se prefigurează ca o barieră în calea cooperării CEE-China.
– Dincolo de oportunităţi şi riscuri, voinţa politică de a coopera constituie factorul esenţial al relaţiilor CEE cu China.
– Platforma 16+1 prezintă o geometrie variabilă în ceea ce priveşte priorităţile fiecărei ţări din CEE în cooperarea cu China. Având în vedere alegerea coordonării unuia sau a două domenii ale cooperării bilaterale, Polonia mizează în principal pe comerţ şi investiţii, Ungaria pe turism, Bulgaria pe agricultură, România pe energie, Letonia pe logistică-transport, iar Slovenia pe cooperarea în domeniul forestier. România poate coopera cu China în toate domeniile amintite, dar și în altele, precum: IT, educație, telecomunicații, infrastructură etc.
– România a adoptat mai degrabă o atitudine de „wait and see”, în contrast cu ţări precum Polonia, Ungaria şi Ţările Baltice. În 2014 a fost lansat „Silk Road Forum”, iar de atunci au avut loc trei reuniuni (Turcia, Spania, Polonia). România nu a fost reprezentată la niciuna din cele trei ediții.[2] Polonia, în afară de participarea activă la evenimentele organizate pe tema cooperării cu China, a lansat și un Consiliu pentru Drumul Mătăsii.
– România urma să deschidă Centrul de coordonare a cooperării 16+1 în domeniul energiei în luna august 2016 și să organizeze prima reuniune a centrului în toamna acestui an, dar lansarea Centrului a fost amânată.
– Există însă și o serie de rezultate pozitive. România a participat activ la summit-urile 16+1 și la alte evenimente importante pentru cooperarea bilaterală. Astfel, Vicepremierul Costin Borc, ministru al Economiei, a luat parte în perioada 7-9 iunie 2016, la cea de-a doua ediție a Reuniunii ministeriale pentru promovare economică și comercială dintre China și țările Europei Centrale și de Est, organizată la Ningbo, China. Totodată, în data de 15 iulie 2016, a avut loc întâlnirea dintre premierul chinez Li Keqiang și premierul român Dacian Cioloș, pe marginea summit-ului Asia-Europa ASEM (Asia-Europe Meeting), Ulan Bator, în Mongolia, pe tema “20 Years of ASEM: Partnership for the Future through Connectivity”.
– Sunt evidente tendinţele de lărgire a sferei relaţiilor internaţionale ale României, de diversificare a pieţelor şi penetrare a acestora cu produse de valoare adăugată ridicată. În pofida dificultăților de acces pe piața chineză, exportatorii români pot beneficia de sprijinul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri și identifica nișe de export.
– Integrarea europeană a României şi parteneriatul strategic cu SUA nu sunt elemente care să îngrădească o politică externă activă şi evident echilibrată cu toate ţările lumii, inclusiv cu China.
Din analizele noastre și concluziile dezbaterilor, se desprind următoarele propuneri în direcția accelerării cooperării cu China:
(1) Intensificarea activității biroului de promovare turistică a României de la Beijing, precum şi evaluarea posibilității deschiderii de birouri în alte regiuni, având în vedere că în 2015 numărul de turişti chinezi peste hotare s-a ridicat la 128 milioane (comparativ cu 117 milioane în 2014), ceea ce a plasat din nou China pe locul I în ierarhia mondială. Trebuie ținut seama că în atragerea turiștilor chinezi în România, un atu deosebit l-ar avea creșterea numărului de vorbitori de limba chineză pentru promovarea turistică. Totodată, este importantă evaluarea posibilității redeschiderii liniei aeriene directe Bucureşti-Beijing, precum şi a implicării mai active a autorităţilor locale în relaţiile bilaterale. Ținând cont de faptul că Polonia, Cehia și Ungaria au linii aeriene directe cu China, iar Serbia și China au decis renunțarea la vize, este necesară facilitarea sistemului de obținere a vizelor pe relația România-China.
(2) Evaluarea posibilității încheierii de noi Acorduri de parteneriat de către Academia Română/Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Ştiinţifice/Universităţi de renume din România cu: Academia Chineză de Științe Sociale (CASS), Academia de Științe Sociale din Shanghai (SASS), Universități de renume din China, Biroul Central pentru Compilaţii şi Traduceri, Rețeaua grupurilor de reflecție 16+1 sub egida CASS, Platforma Academică la nivel înalt 16+1 sub egida CCTB, care să faciliteze cooperarea pe multiple planuri: politic, economic, cultural. Totodată, considerăm oportun schimbul bilateral de studenți dintre țările CEE și China, care ar conduce la apropierea dintre părți.
(3) Încurajarea publicării unui număr mai mare de știri despre economia chineză, având în vedere ascensiunea deosebită a acestei țări. Spre exemplu, deși portul din Constanța a încheiat un acord de parteneriat cu portul Qingdao în aprilie 2016, în presa românească/declarațiile de presă nu apar informații cu privire la acest parteneriat.
La nivel academic, această inițiativă contribuie la o mai bună cunoaștere reciprocă, prin organizarea de dezbateri în fiecare țară membră a platformei 16+1, prin rotație. În acest sens, elaborarea și implementarea unor proiecte comune, finanțate prin fondurile puse la dispoziție de părți, conduc în primul rând la creșterea vizibilității participanților și sporirea sinergiilor.
Prin astfel de dezbateri, nouă ne revine rolul la nivel academic să contribuim la o mai bună cunoaștere și înțelegere a Chinei de azi și a ceea ce reprezintă aceasta în planul economiei mondiale. Concret, numai în planul investițiilor străine directe (ISD), China și-a majorat valoarea fluxurilor de ISD receptate de la 115 miliarde dolari în 2010 la 136 miliarde dolari în 2015. În aceeași perioadă, valoarea fluxurilor generate a sporit de la 69 miliarde dolari în 2010 la 128 miliarde dolari în 2015. Numai în prima parte a acestui an au fost înființate un număr record de aproximativ 8300 de noi întreprinderi în China, ritmul anual de creștere fiind de 6,5%.
Un alt aspect important accentuat în sesiunea finală de propuneri este cel legat de faptul că România și țările din CEE trebuie să investească mai mult în cercetare-dezvoltare-inovare, existând în acest domeniu suficient spațiu de manevră pentru dezvoltarea propriilor tehnologii în competiția pentru câștigarea unei poziții avantajoase în exporturile globale de high-tech. S-a precizat că în România avem oportunitatea de a susține firmele de înaltă tehnologie și de dezvoltare a produselor IT și software asociate, având în vedere crearea unor firme cu prestigiu internațional, aici dându-se ca exemplu compania care a creat un program antivirus de talie internațională, Bitdefender.
[1] Biroul, cu atribuţii pe multiple planuri – politic, economic, social, cultural – se află direct în subordinea Comitetului Central al Partidului Comunist din China, la nivel de vice-ministru. Principalele competenţe ale Biroului sunt legate de: traducerea, analizarea şi studierea teoriilor marxiste, socialismului, politicii internaţionale şi activităţii partidelor politice, precum şi de activitatea de traducere a documentelor, lucrărilor şi tezelor liderilor de stat.
[2] http://sam.gov.tr/wp-content/uploads/2014/12/Silk-Roads-Conference-Agenda1.pdf
http://en.drc.gov.cn/silkroadforum.htm
http://chpcf.pl/en/blog/silk-road-forum-2016/ (Note: BRI=Belt and Road Initiative).
